Nou și vechi, la Piatra-Neamț: Monolitul „misterios” și fortăreața vechilor daci pe Dealul Bâtca Doamnei

0

Vestigiile arheologice de pe Bâtca Doamnei au fost descoperite de către  Constantin Matasă, fondatorul Muzeului de Istorie din Piatra-Neamţ, care în urma unor sumare investigaţii făcute în 1928, semnalează într-un context neolitic-cucutenian şi existenţa elementelor La Tene.

Bâtcă, conform lui Nicolae Gostar, în cartea Cetăți Dacice din Moldova, este un regionalism întâlnit în zona de munte a Moldovei și înseamnă un munte izolat, mai mult sau mai puţin înalt. Bâtca Doamnei, prin configuraţia terenului, se detaşează în mod aparent de înălţimile de care totuşi ea este legată. Această înălţime s-ar putea să-şi fi luat numele de la satul Doamnei sau de la pârâul Doamnei, ambele în imediata ei apropiere. Toponimicul acesta s-ar putea pune în legătură cu o veche proprietate a unei soţii de voievod moldovean. În acest sens, unii cercetători şi-au exprimat părerea
că ar putea fi vorba de epoca lui Alexandru cel Bun şi a doamnei Ana, îngropaţi la mănăstirea Bistriţa, ctitoria lor, care se află în apropiere, peste apa Bistriţei.

Săpăturile arheologice începute pe o scară mai largă în 1957 şi conduse de N. Gostar de la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi, au confirmat presupunerile anterioare cu privire la evoluţia aşezărilor de pe Bâtca Doamnei. Primul nivel de locuire aparţine epocii neolitice, fazei Cucuteni A, suprapus de un strat subţire din epoca bronzului, de vestigiile dacice cărora le aparţine cetatea, şi de o ultimă fază aparţinând feudalismului timpuriu.

Rămășițele Cucuteni (2500-2000 a. Chr.) se găsesc sub nivelul dacic, într-un pământ de culoare cafenie. Au fost descoperite mai multe fragmente ceramice, câteva râşniţe. Perioada Monteoru – Epoca bonzului (1650-1300 a. Chr.) are un nivel slab reprezentat de doar câteva fragmente ceramice şi un inel de aur, găsit pe panta dinspre vest, în afara cetăţii.

Bâtca Doamnei este un deal stâncos, cu pante abrupte, iar la cetate se ajunge de pe partea de sud a acestuia.
În interiorul cetăţii se disting două nivele de locuire dacice datând din secolul II a. Chr., iar perioada de înflorire a cetăţii este cuprinsă între secolele I a. Chr. – I p. Chr. Urmele antice se găsesc sub un strat vegetal de mici dimensiuni, la cca 25 cm adâncime, iar acest lucru a dus la degradarea vestigiilor. Terenul a mai suferit modificări, în partea de nord, din cauza unor amplasamente militare din primul şi cel de-al doilea război mondial, care au răscolit nivelul antic.

Gostar, Nicolae, Cetăți Dacice din Moldova

Conform CIMEC, într-o primă fază, cetatea a fost era apărată cu o palisadă (zid, element de fortificație), ce avea o grosime de peste 6 m. Urmele acesteia au fost găsite sub zidul de piatră din faza a doua. Acest zid de incintă este realizat din piatră şi are o grosime de 3.50 m. Această incintă fost realizată chiar şi pe laturile dealului mai abrupte. Latura de sud, pe care se făcea intrarea în cetatea şi cea de est, mai putin abruptă, a fost realizată o întăritură cu palisadă.

Intrarea se făcea printr-o deschidere în zidul care închidea latura de sud a cetăţii, unde exista o poartă de lemn fixată cu ajutorul bârnelor groase, adânc înfipte în gropi săpate în stâncă. Poarta avea o deschidere de 2,50 m, fusese fixată acolo unde zidul se întrerupea, avea o intrare în formă de cleşte şi se găsea cu faţa spre răsărit, adică spre terasa din sud, unde era turnul de apărare.

Gostar, Nicolae, Cetăți Dacice din Moldova

Locuinţele aveau formă dreptunghiulară, de pătrat sau rectangulară, iar între locuinţe a fost lăsat un spaţiu destul de larg, evitându-se aglomerarea. Temeliile erau din piatră de stâncă peste care se aşezau bârne groase. În interior pe pereţii de bârne au fost aşezate nuiele peste care s-a lipit un strat gros de lut. Una dintre cele mai interesante descoperiri o constituie cele două santuare, tipice pentru cultura dacică din sec. I a. Chr, acestea fiind asemănătoare cu cele cu cele descoperite în cetăţile dacice din Transilvania: Cetăţuia de la Costeşti, Piatra Roşie, Grădiştea Muncelui.

Pe ruinele cetăţii dacice apare o aşezare militară, probabil apărată printr-o întăritură de lemn. Aceste locuințe de cele mai multe ori au distrus nivelul dacic. Din această perioadă s-au descoperit câteva urme de locuinţe cu pereţi de bârne, o mică biserică creştină, tot din bârne, un cimitir alături de biserică, precum şi multe obiecte de fier, în special arme, obiecte de harnaşament, diferite unelte şi câteva obiecte de cult. Această aşezare a dispărut probabil în urma unui incendiu din vremea năvălirii tătarilor din 1241.

Nicolae Gostar* mai precizează că, odată cu nivelul feudal, se încheie orice urmă de viaţă pe Bâtca Doamnei şi de atunci încoace nu mai găsim nici o dovadă de viaţă omenească pe această înălţime. Încetul cu încetul, pădurea a crescut pe locul unde odinioară omul a ridicat cetăţi, iar veacurile au aşternut uitarea. Amintirea cetăţii dacice sau a celei feudale
de pe Bâtca Doamnei nu s-a păstrat nici în documente şi nu se cunoaşte nici măcar o legendă care s-o perpetueze, fie şi foarte relativ. Aşa că doar arheologia poate să reconstituie, în liniile ei generale, viaţa care s-a desfăşurat aici cu veacuri şi milenii în urmă.

Rămășițele fortificației dacice Petrodava de pe Bâtca Doamnei pot fi vizitate și astăzi de cei interesați, pe un drum destul de ușor accesibil. Deși nu este un punct prea bine valorificat din punct de vedere turistic, Bâtca Doamnei a ajuns subiect de interes internațional după ce a apărut în iarna anului 2020 un monolit metalic instalat la o distanță apropiată de ruinele dacice.

Pe 27 noiembrie 2020 am fost pe Bâtca Doamnei – Piatra-Neamț și am scris despre faptul că în acea zonă, în vecinătatea vechii cetăți dacice Petrodava, a apărut un obiect metalic, pe care presa internațională l-a numit „monolit metalic”. Click aici pentru detalii.

Forma neobișnuită a acestuia seamănă izbitor cu un alt monolit din oțel despre care presa internațională a scris că a fost descoperit în deșertul Utah din SUA. 

Ambele construcții au fost amplasate în apropierea unor zone protejate, au fost realizate din metal și au o formă de prismă triunghiulară.

Originea acestora nu este cunoscută până la această oră. Deși denumirea de „monolit metalic” este controversată (un monolit constă dintr-o singură piatră sau stâncă masivă), aceasta s-a popularizat ca urmare a monolitului care apare în 2001: Odiseea Spațială, o creație SF a lui Arthur C. Clarke. N-au întârziat să apară nici speculațiile legate de intervențiile extraterestre, mai ales că în romanele lui Clarke acești monoliți erau mașinării construite de civilizații extraterestre.

Lăsând teoriile conspirației la o parte, este evident că sunt construcții realizate de om. Iată, însă, că mediatizarea acestora a făcut ca ambele obiecte să dispară la fel de misterios cum au apărut. Nu știm dacă este vorba de vandalizare sau obiectele au fost retrase chiar de către creatorii acestora încă necunoscuți. Autoritățile din SUA au precizat că monolitul din deșertul Utah a dispărut misterios pe 27 noiembrie 2020, precizează CNN. Imagini aici. Pe 1 decembrie 2020, și noi am constatat că monolitul metalic de pe Bâtca Doamnei – Piatra-Neamț este de negăsit.

Știrea a făcut înconjorul planetei, însă, la Piatra-Neamț, fiind vorba de o învecinare cu un sit arheologic, s-a dispus o anchetă pentru a lămuri cine a pus și cine a sustras monolitul care a pus pe jar o lume întreagă. Mai multe detalii despre anchetă puteți citi aici – click.

Din păcate, autoritățile noastre puteau profita de acest subiect, chiar dacă e unul mai de can-can, și să valorifice din punct de vedere turistic vasta moștenire istorică din zonă, dar nu au făcut-o. Cetatea dacică de pe Bâtca Doamnei rămâne, încă, nevalorificată și chiar neprotejată, iar unii „daci liberi” contemporani consideră că e o idee bună să picteze cu graffiti vestigii istorice vechi de mii de ani…

*Gostar, Nicolae, Cetăți Dacice din Moldova, Meridiane, București, 1969, 9-22, https://biblioteca-digitala.ro/?pub=969-cetati-dacice-din-moldova-directia-monumentelor-ansamblurilor-si-siturilor-istorice 

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate