SUBLIMAREA SUFERINŢEI PRIN TREPTE DE HÂRTIE TIPĂRITĂ

Ziaristul Petru Frăsilă şi-a construit cariera inginereşte, cu mult entuziasm şi dragoste de adevăr, devenind unul dintre puţinii realizatori de televiziune din România care au rezistat incredibil, vertical şi onorabil, dinaintea vicisitudinilor. Pentru concetăţenii nemţeni şi ieşeni nu mai este un secret odiseea acestui om de excepţie, „fondatorul Tele M-Iaşi, în 1991 şi al Tele M-Piatra Neamţ în 1996. În prezent, director Prima Tv-Iaşi & Tele M-Neamţ”. Interesele meschine ale unor potentaţi cu frunţi de bou, baroni locali şi regionali, s-au conjugat la modul imperativ pentru a-l reduce la tăcere prin toate mijloacele posibile, mai ales cele de sorginte mafiotă. În matricea decentelor dezvăluiri gazetăreşti, s-au născut mari şi ireconciliabile duşmănii. Dl. inginer Petru Frăsilă era să fie strivit de câţiva mutanţi din ciocoimea criptocomunistă, şcolarizaţi suspect, îmbogăţiţi banditeşte, obraznici şi plini de tupeu nemărginit. Acest deschizător de drumuri în media locală, „realizator de emisiuni sociale, culturale şi de divertisment”, urma să fie sufocat prin tot soiul de complicităţi „la nivel înalt”, dintr-o neghioabă pornire de pitecantrop a celor proaspăt ieşiţi din peşterile tranziţiei, pentru că „adevărul umblă cu capul spart”(proverb din popor). În lupta sa de aproape două cincinale, aşezate unul peste celălalt, ca doi bolovani îngrămădiţi de vremelnicia ticăloşiei vremurilor într-o cârcă de Sisif, Petru Frăsilă şi-a descoperit vocaţia de scriitor-fără voie. Aşa s-au născut patru lucrări valoroase, patru cărţi incitante, patru trepte de… hârtie tipărită, care jalonează traseul unei ascensiuni, prin VIA DOLOROSA. Dacă ar fi să contabilizăm opiniile celor mai avizaţi critici literari, dl. Frăsilă nu va fi crucificat pe Golgota, pentru că este aşteptat la Uniunea Scriitorilor, spre a fi ”beatificat” acolo, de viu, ca membru deplin, în viitorul cel mai apropiat.

„LA PATRU PAŞI DE INFINIT”…
Din dorinţa de a-şi face glasul auzit şi crezul înţeles, Petru Frăsilă a lansat în anul 2004 prima „torpilă”-rechizitoriu, intitulată edificator: „Libertatea de a fi ziarist interzis”(vezi foto nr.2). Faţa de interior a primei coperte a găzduit un articol semnat de cunoscutul ziarist şi pamfletar Mircea Toma, publicat iniţial în „Academia Caţavencu”(ediţia din 3-9 iunie 2003). Titlul sugestiv scuteşte multe comentarii: „Cum a muşcat deputatul Ţocu un ziarist otrăvit”. Lucrarea poate fi considerată un manual complex, de gazetărie adevărată, o disecţie pe trupul unei societăţi cu mentalitate bolnavă, un tratat asupra unui caz dramatic, rezolvat cu ajutorul justiţiei. Cu ajutorul magistraţilor C.E.D.O., de la Strasbourg! Fiindcă în România încă se mai petrec fenomene incredibile prin justiţie, prin dosare, printre magistraţi… Fiindcă în România, totul este politizat, ca în cele mai puţin sofisticate ţări din „lumea a treia”. Fiindcă în România, forţa unui telefon şi stufărişul legislativ permit, prin ingerinţă şi prolixitate, silnicia unei judecăţi strâmbe. Nu degeaba spunea, cu aproape două milenii în urmă, istoricul latin Tacitus: „Cu cât statul este mai corupt, cu atât va emite mai multe legi”. La 10 mai, 2012, instanţele internaţionale au tranşat: Petru Frăsilă a obţinut câştig de cauză la Strasbourg. Acolo nu există nici judecători înfeudaţi PSD-ului, nici procurori slugarnici, tocmiţi de PDL. Iar presa naţională a acordat spaţiu larg prezentării acestei victorii de răsunet. Cotidianul „Ziar Piatra Neamţ” a acordat un spaţiu generos respectivei sentinţe(vezi : LUPTA PENTRU PRINCIPIU. DOI ZIARIŞTI DIN JUDEŢUL NEAMŢ CÂŞTIGĂ ÎN LUPTA CU STATUL ROMÂN – 18-05-2012). În anul 2009, după experienţa electorală din anul anterior, ziaristul Petru Frăsilă, fost candidat pentru demnitatea de deputat, mai publică o carte plină de învăţăminte: „De la ziarist interzis la libertatea de a candida”. Încă se mai păstrează, pe ici, pe colo, urmele electorale din 2008(vezi foto. nr. 1). În anul 2011, ca urmare a acumulărilor datorate profesiunii, apare o nouă carte scrisă de Petru Frăsilă: „De la om la om-din culisele Televiziunii”. Lansată cu aceeaşi grijă şi pedanţă specifice unui experimentat profesionist al imaginii, volumul a fost prezentat artistic de unul dintre cei mai valoroşi plasticieni români ai momentului, cu pânze aflate în cele mai mari, selecte şi pretenţioase muzee ale lumii: de la Yokohama(Japonia), până la Vatican! Numele său este Dan Cumpătă(vezi foto nr. 4 şi foto nr. 5). Maestrul Dan Cumpătă-căruia ultraselecta editură ieşeană „ART XXI” i-a publicat, într-un album excepţional(vezi foto nr.6), o parte importantă a operei sale, multe dintre frumoasele reproduceri confirmând înalta sa cotă de piaţă-a realizat şi prezentarea grafică a ultimului volum semnat de dl. Frăsilă( vezi foto nr. 3): „Viaţa pe tabla de şah”. Cartea se citeşte pe nerăsuflate, mai ales că era cât pe ce să nu mai vadă lumina tiparului. Cauza este simplă: munca intensă, de câte 13-15 ore pe zi, uzura şi stress-ul provocate de hărţuiala prin tribunale pentru o cauză dreaptă, erau cât pe ce să-l scoată de pe imperturbabila tablă de şah a vieţii. Ajuns la spital, pentru o fracţiune de secundă i se derulează cu o viteză năucitoare, dinaintea ochilor minţii, întreaga existenţă, cu bune şi rele, cu realizări şi eşecuri… Cartea trebuie citită şi din alt motiv: tragismul unei realităţi fără umbră de mistificare, îndeamnă la reflecţie. De multe ori, aşa cum aflăm din Biblie, „moartea vine ca un hoţ”. Prea puţini sunt pregătiţi să-i facă faţă, prea puţini au fost preocupaţi să-şi lase treburile în bună rânduială, fiind tentaţi mai ales de frivolităţi, de silnicirea aproapelui, de hrănirea propriului orgoliu, nefolositor în marea trecere a fiinţei noastre dintr-o lume, într-alta. „Ceasul” amintirilor, făcutelor şi nefăcutelor se derulează conform unui traseu al conştiinţei proprii, de care nu putem fugi, pe care nu o putem înşela.
Cu un auditoriu select, „Viaţa pe tabla de şah” a fost… autopsiată de amfitrionul galei, criticul literar Cristian Livescu(foto nr. 4 şi 5). Cunoscutul director al editurii ieşene „Timpul”, eseistul şi poetul Cassian Maria Spiridon(vezi foto nr. 4 şi 5), preşedintele Uniunii Scriitorilor Români din Iaşi, a oferit propria sa viziune, însoţită de frumoase cuvinte de apreciere. Prezentarea a fost prilejuită de „Târgul de carte” de la Piatra Neamţ(septembrie, 2012).
TEXT ŞI FOTO: MIHAIL-SORIN GAIDAU