Spitalul din Piatra Neamţ

În oraşul de la poalele Pietricicăi, începuturile asistenţei medicale publice trebuiesc puse în strânsă legatură cu sosirea in oraş a doctorului Iosif Goring in anul 1838. Acesta, împreună cu o serie de oameni de vază ai localităţii s-a preocupat de înfiintarea unui spital. Problema principală era găsirea unui local, chestiune rezolvată la data de 7 mai 1873, când Principesa Elena Cantacuzino, proprietara moşiei Şerbeşti, dona primăriei Piatra Neamţ casele sale din str. Ştefan cel Mare, cu prevederea expresă ca acestea să fie destinate numai pentru spital. Prin contribuţia primăriei şi a unor persoane particulare se amenajează în aceste clădiri, un număr de “zece crivate”. Spitalul se inaugurează pe data de 6 noiembrie 1863 sub conducerea medicului amintit.

Trebuie să menţionăm aici faptul că spitalul din urbea Piatra s-a înfiinţat ca urmare a eforturilor doamnei Elena Cuza, soţia domnitorului Unirii de la 1859.

Spitalul a fost întreţinut de stat până la 11 ianuarie 1865 şi apoi de către judeţ. În telegrama trimisă Primăriei Piatra Neamţ de dr. C.Davilla se arăta că unitatea sanitară urma să asigure “asistenţa sanitară şi pentru poliţie, pompieri şi ostaşiii din oraş”.

În anul 1869 este numit director dr. Cantemir, originar din comuna Roznov, judeţul Neamţ, care după terminarea studiilor în Italia s-a înapoiat pe meleagurile natale, slujind cu pasiune şi devotament la acest spital timp de 25 ani.

Oameni cu stare din oraş au donat însemnate sume de bani: dintre aceştia amintim pe logofătul Ştefan Catargiu, Alexandrina Roznovanu, Catinca Iconomu, Nicu Albu, dr.Cantemir, principesa Elena Cantacuzino etc. Creşterea numărului populaţiei cât şi dezvoltarea economico- socială a oraşului a determinat şi sporirea numărului de paturi, care au ajuns în 1877 la 60.

Dezvoltarea pe care a cunoscut-o aşezarea noastră în primele decenii ale veacului XX, a impus şi construirea unui nou spital care să satisfacă cerinţele tot mai mari ale populaţiei. Locuitorii oraşului, în frunte cu autorităţile locale au solicitat Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, aprobarea pentru construirea unui “ edificiu spitalicesc corespunzător”. În anul 1934 a început construirea noului spital la Piatra Neamţ “ opera cea mai monumentală de gospodărie publică ce s-a înfăptuit între graniţele judeţului nostru”, aşa cum sublinia presa vremii. Construcţia edificiului amintit s-a încheiat în anul 1935 şi va purta denumirea de “Spitalul Emil Costinescu”.

În perioada celui de-al doilea război mondial, acesta a fost transformat în spital militar – Z.I.nr.399. Registrele de internări şi externări ale soldaţilor, subofiţerilor şi ofiţerilor, furnizează date importante pentru cunoaşterea jertfelor făcute de armata română, mai ales dupa întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste. Pe lângă soldaţii români internaţi şi îngrijiţi în spital s-au bucurat de aceleaşi facilităţi după 23 august 1944 şi prizonierii germani şi unguri, răniţi şi aflaţi pe teritoriul fostului judeţ Neamţ. Pentru a se asigura o bună îngrijire a răniţilor sosiţi de pe front au mai fost înfiinţate în urbea noastră următoarele spitale militare: în localul Şcolii normale de băieţi – Spitalul Crucea Roşie nr. 400 ( cu 300 de paturi); în localul Liceului de fete ( azi “Colegiul Calistrat Hogaş” ) – Spitalul de campanie nr.3 ( cu 250 paturi); spitalul de gazaţi (cu 50 paturi) etc.

 Prof.Gh.RADU