Spitalul din Piatra Neamţ

1

logoÎn oraşul de la poalele Pietricicăi, începuturile asistenţei medicale publice trebuiesc puse în strânsă legatură cu sosirea in oraş a doctorului Iosif Goring in anul 1838. Acesta, împreună cu o serie de oameni de vază ai localităţii s-a preocupat de înfiintarea unui spital. Problema principală era găsirea unui local, chestiune rezolvată la data de 7 mai 1873, când Principesa Elena Cantacuzino, proprietara moşiei Şerbeşti, dona primăriei Piatra Neamţ casele sale din str. Ştefan cel Mare, cu prevederea expresă ca acestea să fie destinate numai pentru spital. Prin contribuţia primăriei şi a unor persoane particulare se amenajează în aceste clădiri, un număr de “zece crivate”. Spitalul se inaugurează pe data de 6 noiembrie 1863 sub conducerea medicului amintit.

Trebuie să menţionăm aici faptul că spitalul din urbea Piatra s-a înfiinţat ca urmare a eforturilor doamnei Elena Cuza, soţia domnitorului Unirii de la 1859.

Spitalul a fost întreţinut de stat până la 11 ianuarie 1865 şi apoi de către judeţ. În telegrama trimisă Primăriei Piatra Neamţ de dr. C.Davilla se arăta că unitatea sanitară urma să asigure “asistenţa sanitară şi pentru poliţie, pompieri şi ostaşiii din oraş”.

În anul 1869 este numit director dr. Cantemir, originar din comuna Roznov, judeţul Neamţ, care după terminarea studiilor în Italia s-a înapoiat pe meleagurile natale, slujind cu pasiune şi devotament la acest spital timp de 25 ani.

Oameni cu stare din oraş au donat însemnate sume de bani: dintre aceştia amintim pe logofătul Ştefan Catargiu, Alexandrina Roznovanu, Catinca Iconomu, Nicu Albu, dr.Cantemir, principesa Elena Cantacuzino etc. Creşterea numărului populaţiei cât şi dezvoltarea economico- socială a oraşului a determinat şi sporirea numărului de paturi, care au ajuns în 1877 la 60.

Dezvoltarea pe care a cunoscut-o aşezarea noastră în primele decenii ale veacului XX, a impus şi construirea unui nou spital care să satisfacă cerinţele tot mai mari ale populaţiei. Locuitorii oraşului, în frunte cu autorităţile locale au solicitat Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, aprobarea pentru construirea unui “ edificiu spitalicesc corespunzător”. În anul 1934 a început construirea noului spital la Piatra Neamţ “ opera cea mai monumentală de gospodărie publică ce s-a înfăptuit între graniţele judeţului nostru”, aşa cum sublinia presa vremii. Construcţia edificiului amintit s-a încheiat în anul 1935 şi va purta denumirea de “Spitalul Emil Costinescu”.

În perioada celui de-al doilea război mondial, acesta a fost transformat în spital militar – Z.I.nr.399. Registrele de internări şi externări ale soldaţilor, subofiţerilor şi ofiţerilor, furnizează date importante pentru cunoaşterea jertfelor făcute de armata română, mai ales dupa întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste. Pe lângă soldaţii români internaţi şi îngrijiţi în spital s-au bucurat de aceleaşi facilităţi după 23 august 1944 şi prizonierii germani şi unguri, răniţi şi aflaţi pe teritoriul fostului judeţ Neamţ. Pentru a se asigura o bună îngrijire a răniţilor sosiţi de pe front au mai fost înfiinţate în urbea noastră următoarele spitale militare: în localul Şcolii normale de băieţi – Spitalul Crucea Roşie nr. 400 ( cu 300 de paturi); în localul Liceului de fete ( azi “Colegiul Calistrat Hogaş” ) – Spitalul de campanie nr.3 ( cu 250 paturi); spitalul de gazaţi (cu 50 paturi) etc.

 Prof.Gh.RADU

bjn_k_cp_5656

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
1 Comentariu
  1. legio spune

    Vad ca in PN spitalul a fost construit de catre familia Cuza si multe alte familii romanesti au avut contributii importante la acest spital. Stiind ca in PN a fost o comunitate importanta de evrei ,ce contributii au avut acestia la spitalul si sanatatea din PN ? sau ei au avut grija sa taie padurile si sa ocupe locurile de doctori din acest spital? ca se bate moneda pe acea multiculturalitate, nu se vede nimic in urma acestor evrei. Mi-aduc aminte de Strada Mare ,pietruita si cu scurgerea pe mijlocul strazii si mini ghetoul evreilor cu pravalii pe aceasta strada care aruncau laturile direct in mislocul strazii, acestia stateau pe scaune si astepptau taranii sa le cumpere gainile , cam asta era contributia unora la orasul PN si la sanatatea urbei.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate