Se împlinesc 131 de ani de când poetul nepereche al neamului românesc a părăsit această lume

Astăzi, 15 iunie, se împlinesc 131 de ani de când poetul nepereche al neamului românesc a părăsit această lume lăsând în urma lui o operă impresionantă a cărei valoare este inestimabilă.

Considerat cel mai de seamă poet al românilor, Mihai Eminescu a scris poezii, proză, dar a avut și o intensă activitate de jurnalist. Articolele sale, care se regăsesc în publicația Timpul, au fost o radiografie sinceră, de cele mai multe ori deranjantă, a vieții politice din acea epocă.

Prof. Radu Gheorghe amintește în articolul UN DOCUMENT DESPRE EMINESCU DIN 1904, cum a fost comemorat Mihai Eminescu, la 15 ani de când trecuse la cele veșnice.

Este vorba despre o însemnare a cărturarului G. T. Kirileanu, care păstrase o însemnare anonimă privind enumerarea celor ce participaseră la tristul ceremonial de acum 100 ani, 15 iunie 1904, şi alte detalii.

Redăm în cele ce urmează amintitul document:

„Astăzi 15 iunie 1904 se împlinesc 15 ani de la încetarea din viaţă a lui Mihai Eminescu. Marele nostru poet a murit în Institutul Doctorului Şuţu, iar înmormântarea s-a făcut sâmbătă 17 iunie 1889. Serviciul s-a celebrat în biserica Sf. Gheorghe cel Nou, de unde cortegiul funebru a pornit pe dinaintea Universităţii la cimitirul Şerban Vodă (Belu), însoţit de L. Catargiu (originar din Dobreni –n.n.), pe atunci prezident al Consiliului, care ţinea să onoreze memoria strălucitului redactor al ziarului „Timpul”, de M. Kogălniceanu, de cunoscuţi amici literari: T Maiorescu, T. Rosetti, N. Mandrea, dar mai ales de un foarte mare număr de studenţi şi şcolari. Nimeni din familia sa nu era de faţă, precum nimeni din familie nu s-a îngrijit de mormântul şi monumentul lui.
Cine se duce astăzi la cimitirul Belu poate găsi mormântul lui Eminescu apucând pe prima alee din dreapta porţii de intrare. Mormântul este bine îngrijit, un monument de piatră în stil sever, executat de răposatul sculptor Georgescu după desenul d-lui Andre Lecomte de Nouy”.
Amintim că pe grafica „pietrei tombalei” a poetului, se retuşează fotografia Luceafărului poeziei româneşti din tabloul „Junimei”, fotografie ce în miniatură s-a reprodus şi în primele ediţii de poezii apărute la editura „Socec”.