RETROSPECTIVĂ. Pandemia românească, un focar de bâlbe „din surse oficiale”

Începem acest editorial adresând rugămintea de a fi citit până la final. Dacă până în acest moment am fost spectatorii unui film de prost-gust pe care l-am vizionat umili până la capăt, ne-am câștigat (credem noi) dreptul de a critica abilitățile regizorului, recuzita și slaba performanță actoricească. Prin urmare, iată o restrospectivă a evenimentelor, cu subiect, predicat și linkuri către declarațiile oficiale, pentru a nu exista loc de interpretare.

27 ianuarie 2020, despre posibilitatea ca noul coronavirus să ajungă în România – Declarația managerului Institutului Matei Balș, Adrian Streinu-Cercel: Acest focar mare este la nivelul acestei regiuni, Hubei care, într-adevăr, are cca. 11 milioane de locuitori dar reprezintă un punctișor pe harta Chinei. Ce înseamnă asta dn punct de vedere practic? Înseamnă că riscul să ajungă pe teritoriul României este substanțial redus. (Digi 24, minutul 01.23 – 01.50).

26 februarie – primul caz de coronavirus confirmat pe teritoriul României. Șeful statului, Președintele Klaus Iohannis, reacționează pe contul de Facebook: Dragi români,
Este normal să tratăm cu toată seriozitatea situația generată de apariția cazurilor de coronavirus în Europa și de confirmarea unui caz pe teritoriul României, dar nu există niciun motiv real de panică. Infecția cu acest virus provoacă în marea majoritate a cazurilor doar simptome ușoare, dureri în gât, tuse și febră, ca în orice răceală. Priun urmare, panica este inutilă, „dragi români”.

27 februarie – Întrebat la Digi24 dacă noul coronavirus este mai puternic decât virusul gripal, Adrian Streinu-Cercel afirmă: Nu, din contra. Este de vreo 10 ori mai slab decât virusul gripal (Digi24 – minutul 1.52-1.55). Din nou, nu e panică, sau cel puțin asta reiese.

27 februarie – Horațiu Moldovan, secretarul de stat în Ministerul Sănătății declară următoarele: […]la începutul săptămânii viitoare vor fi în România 5 milioane de măşti, 25 tone de biocide specifice. Ca atare cred că şi acest aspect este sub control. Este vorba despre o maladie cu mortalitate mică. (…) Nu sunt motive să fim îngrijoraţi. În spitale sunt măşti suficiente (Rohealthreview). În cazul în care nu ați înteles nici acum, reluăm: ce atâta panică, dom’le? În spital sunt măști suficiente. End of story.

29 februarie, secretarul de stat Raed Arafat: Panica trebuie să înceteze. […]Totul depinde de vaccin. Măsurile de acum sunt luate temporar până apare vaccinul. Când apare vaccinul, vaccinarea va deveni soluția prin care rupem cercul vicios al virusului. Până la vaccin încercăm să limităm cazurile. (Știrileprotv). Of, mama ei de panică!

1 martie – Apare în scenă vestitul grup de înmormântare, pardon, comunicare strategică. Cel în care morții sunt declarați de 2 ori sau înlocuiți, dar aceasta este altă discuție, ajungem și acolo. Cert este că se recomandă ferm purtarea măștilor de protecție numai dacă suspectați că sunteți răcit sau sunteți în apropierea unor oameni bolnavi. Măi, să fie! Cum intrăm acum în spațiile închise? Ați ghicit, cu mască, pentru că între timp a devenit OBLIGATORIE.

2 martie – Medicul specialist în boli infecțioase din cadrul institutului Matei Balș (Adrian Marinescu) decară pentru G4Media.ro: testul de detectare a infecției cu coronavirus folosit în România este unul performant, realizat în laboratoarele de genetică, pentru că, deși este mai scump și durează câteva ore până se obține rezultatul, are cea mai mică rată de răspunsuri fals negative. Cum ar spune românul: hai, las-o jos că măcăie! Să ne amintim cazul medicului internat în Mureș timp de o lună, în așteptarea rezultatelor acestui test performant. 7 teste efectuate în total iar medicii îi spun: ştim că sunteţi bine, dar nu vă putem externa, pentru că legea nu ne permite asta. Staţi calm până ies două teste negative. (Libertatea.ro). Teste performante, nu glumă!

12 martie – Adrian Streinu-Cercel: Alcoolul sanitar nu este bun, nu foloseşte la nimic. Spirtul medicinal nu e bun. Substanţele care sunt pe bază de alcool, dar sunt speciale, care să fie biocide. Spirtul nu este biocid. OMS are altă variantă: Alcoolul sanitar (etanol 70%) poate fi folosit pentru dezinfectarea suprafeţelor atinse frecvent.Pentru dezinfectarea mâinilor este recomandată spălarea pe mâini cu săpun timp de minimum 30 de secunde (cam cât durează să cântăm primele 3 versuri din “Deșteaptă-te române!”) sau folosirea de dezinfectant sub formă de gel (cu etanol 70%). De aceeași părere este și medicul Alexandru Rafila, Președintele Societăţii Române de Microbiologie, care susţine că alcoolul sanitar este dezinfectant și poate fi folosit în special pentru suprafețe, potrivit Mediafax: Alcoolul sanitar e dezinfectant. El e folosit pentru dezinfecția unor suprafețe. Nu putem să spunem că nu are niciun efect, pentru că spirtul are un efect dezinfectat. Concentrația optimă e 70%.(financialintelligence.ro).

20 martie – Contradicții, contradicții. Președintele CJ Giurgiu, Marian Mina, alarmat: DSP mai are în acest moment doar 6 teste pentru coronavirus. Contactată telefonic, directorul DSP Magdalena Mărcuț afirmă: NU este așa! La acest moment, DSP are în stoc circa 500 de teste.(facebook). Mare poznă!

22 martie – 20.000 de kituri de testare pentru COVID-19 (circa 2 milioane de teste individuale) vor sosi în România, după ce autoritățile de la București au încheiat un contract cu o companie din Coreea de Sud. Se mai știe ceva de ele?

24 martie – începe bulibășeala. Autoritățile anunță faptul că suntem obligați să completăm declarația pe proprie răspundere. Apare formularul buclucaș în variantă editabilă, oamenii iau cu asalt xerox-urile. Țeapă. După 24 ore formularul se modifică.

30 martie – Vestitul grup de comunicare (oare?) strategică anunță 13 decese în Suceava, toate în aceeași zi. DSP-ul spune NU! Decesele au fost de fapt înregistrate de-a lungul întregii săptămâni, adică între 22 și 29 martie. Imediat apare și varianta corectă. Greu tare.

30 martie – bâlba nr. 2: numărul persoanelor vindecate este de fapt 209, nu 180 cum s-a transmis inițial. Un fleac! Premiul merge tot către vestitul grup. Și dacă tot suntem aici, până nu uităm, vă reamintim și gafa nr. 3, monumentală am spune: femeia din Arad declarată decedată, cât se poate de vie în realitate (vezi articolul aici).

30 martie, din nou: Adrian Streinu-Cercel, despre virus: Acest virus parșiv se ascunde în praf și în mizerie. De aceea, am rugat pe toată lumea, toate autoritățile locale, să iasă spele bine străzile, gardurile, parcuri pentru că acolo se găsește virusul (Capital.ro). OMS:

Pulverizarea (de soluții dezinfectante) în spaţiile exterioare, cum sunt străzile sau trotuarele, nu este recomandată pentru eliminarea virusului SARS-CoV-2 sau a altor agenţi patogeni, pentru că dezinfectantul este inactivat de murdărie”, explică OMS într-un document despre curăţarea şi dezinfectarea suprafeţelor ca răspuns la noul coronavirus.

Chiar şi în lipsa materiilor organice, este puţin probabil ca pulverizarea chimică să poată acoperi corect toate suprafeţele pentru o durată a timpului de contact suficientă pentru inactivarea agenţilor patogeni”, menționează OMS. „În plus, străzile şi trotuarele nu sunt considerate rezervoare de infectare cu COVID-19”, iar „pulverizarea de dezinfectanţi, chiar şi în exterior, poate fi periculoasă pentru sănătatea umană (Digi 24). Ați înțeles, da? Nici noi.

4 aprilie – Neamț. Dispar misterios două cazuri, de la 150, la 148 (click aici pentru articol). David Copperfield e de vină.

7 aprilie – Grupul de Comunicare Strategică raportează cu întârziere 8 decese din județul Arad care s-au produs în realitate la datele de 28 martie, 30 martie, 31 martie (patru), 4 aprilie și 5 aprilie. Pentru a elucida situația infecției cu COVID 19 în județul Arad și raportărilor întârziate a fost trimisă o echipă de medici epidemiologi de la INSP – CRSP Timișoara la fata locului (ms.ro).

16 aprilie – Numărul cadrelor medicale infectate, în Neamț, scade subit: de la 34 la 8 (click aici pentru articol). O fi Moldova dată-n papuci, dar nici chiar așa.

17 aprilie – Neamț: Statistica la nivel central, contrazisă. Prefectul aduce lămuriri – Noroc de el. (click aici pentru articol). 66 cadre medicale infectate, nu 8!

17 aprilie – Grupul de Comunicare Strategică lovește din nou: decesul nr.402: femeie de 84 ani, din Vrancea, testată pozitiv pe 11 aprilie, decedată pe 17 aprilie, se internează la spital pe 23 aprilie (!) E retroactivă treaba cu moartea, ce să-i faci?

18 aprilie, din nou în Neamț: Pentru a treia zi consecutiv, Grupul de Comunicare Strategică transmite aceeași raportare eronată. Bravo băieți! „Amin plus partikip”! (click aici pentru articol).

18 aprilie – Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile își actualizează metodologia de intervenție și raportare: Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente[…] și COVID-19 trebuie raportată ca și cauză a decesului, independent de condițiile medicale pre-existente care se suspectează ca au favorizat evoluția severa a COVID-19. După o săptămână, secretarul de stat în MS, Horațiu Moldovan, admite că, de fapt, sunt raportate multe decese la pacienți care mor din altă cauză [^…] 80 la sută sunt pacienți care au comorbidități, care ar fi murit oricum… (Digi24, 5 mai). Te doare mintea și nu alta!

4, 6, 7 mai – cei 3 „grei”: Iohannis: Deplasările, în esență, vor fi restricționate pentru plecările din localități cu excepția situațiilor de serviciu, medicale, sporturi individuale, mersul cu bicicleta. Vela: deplasările în afara localității se vor putea face fără a ţine cont de limita de municipiu sau de judeţ. Orban: Suntem într-o analiză, există mai multe variante. Când vom lua o decizie o vom anunța. În traducere liberă: bineînțeles că nu ai voie decât atunci când ai voie, depinde de partea pe care ne-am trezit azi.

11 mai – Caz evaporat misterios în Neamț: 761 infectați în data de 10 mai, 760 în următoarea zi (click aici pentru articol).

14 mai: Dr. Raluca Trifan, șefa DSP Suceava, admite că, din cauza suprasolicitării și respectiv necalificării corespunzătoare a funcționarilor care introduceau datele în sistem, în loc să fie raportată o persoană cu trei rezultate pozitive, în sistem apar trei cazuri pozitive. Același lucru ar putea să fie valabil și la raportarea cazurilor noi. (Monitorul de Suceava).

Ar mai fi multe de scris, ore întregi de parcurs declarații însă ne oprim aici. E suficient, credem, pentru a înțelege ceea ce e de înțeles.