LEON M. BOGDAN – DEPUTAT, SENATOR ȘI PREFECT DE NEAMȚ

Cu toate că de sorginte era din Iași, fiul ”vornicului Emanuel Bogdan” și al Anei, născută Ghica, conul Leon a fost multă vreme cetățean fruntaș al orașului Piatra.
Din tinerețe se va stabili la moșia sa din Dobreni … ocupându-se exclusiv cu agricultura, atât în așezarea amintită, cât și la moșia Budeștii-Ghicăi (comuna Făurei, n.n.). Totodată, era și proprietarul marii moșii Negulești-Mastacăn (aici erau renumite la sfârșit de veac XIX și început de secol XX, vestitele ape minerale de Negulești și o fabrică de sticlărie, n.n.), după cum consemnează primarul D. Hogea în ”Amintirile” sale, cu imensele ei păduri, pe care le-a vândut bancherului Weisengrun din Iași, proprietarul din prima jumătate a veacului al XX-lea, până la istorica naționalizare din 1948.

Cunoscut ca un tip de om bine crescut, cavaler, loial și foarte afabil cu toată lumea, a fost printre puținii boieri moldoveni din amintitul veac, care nu numai că nu și-a pierdut ori irosit averea lor moștenită, dar au căutat să și-o și sporească, lăsând copiilor și soției sale a avere însemnată, constând în moșii, case și alte bunuri.
Pasiunea lui de o viață au fost caii și echipajele lui elegante și strălucitoare, care făceau vâlvă când se deplasa în urbea noastră, mânând singur frumoșii lui cai de rasă, înhămați la diferite vehicule de o strălucire și frumusețe impecabile. La curtea și la moșia lui din Dobreni stătea mai toată ziua în grajdurile cailor lui adorați, pe care îi cerceta și îngrijea cu multă atenție. Nu întâmplător, a fost unul dintre întemeietorii Jockey-Clubului din Iași, caii acestuia luând adesea parte la alergările organizate de această societate.

A fost în același timp un militant și fruntaș de seamă în politica țării. Conservator de baștină …, ca unul din intimii bătrânului Lascăr Catargiu (născut la Dobreni, fost prim ministru, n.n.), dar și partizanul devotat și continuu al lui Petre Carp, șeful conservatorilor junimiști ai boierimii moldovene.

La alegerile parlamentare din februarie 1905, la care a candidat de partea conservatoare, ca deputat, a fost ales. Atunci au fost aleși parlamentari de Neamț și Emil Costinescu, deputat liberal la Colegiul I de Cameră, ca și Leon Bogdan, Nicu Albu, liberal – senator la Colegiul I și Emil Zaharia la Colegiul II Senat. Alături de aceștia au mai fost aleși Dim. Corbu și ing. I Bacalu la Senat, Const. Isăcescu și Th. Crivăț la Cameră. Pe acea vreme era Prefect de Neamț Remus C. Șoarece.

Mai târziu, sub guvernele conservatoare din 1911-1913, prezidate de P. Carp și Titu Maiorescu, Leon Bogdan a fost Prefect de Neamț, iar cu mult înainte, în timpul ultimei guvernări a lui L Catargiu, a fost Prefect de Poliție al Iașilor. În sfârșit, la alegerile pentru constituantă din 1914, a fost ales senator pe Colegiul I Neamț, demnitate în care a rămas până la moartea sa în iunie 1917, fiind înmormântat în biserica ctitorită de el, de la Dobreni, alături de soție, Lucia.

În încheiere, câteva cuvinte despre distinsa sa, a doua soție, Lucia Bogdan, fiica marelui Kogălniceanu, o femeie energică și înzestrată cu o rară inteligență. Prima lui soție a fost Natalia Mavrogheni. Se spune că, rămasă văduvă, Lucia a jucat un rol însemnat în politica județului, ca și în timpul vieții fostului bărbat, uneori afirmându-se că era mult mai pasionată pentru politică decât însuși soțul ei.

Nu întâmplător, în casa lor ospitalieră din Dobreni și Piatra-Neamț s-a perindat multă lume. În timpul războiului pentru reîntregirea neamului (1916-1919) alături de rude, cunoscuși și prieteni, la conacul de la Dobreni a servit ca loc de refugiu și largă ospitalitate numeroșilor oameni de seamă ai țării. Tot atunci, familia regală, retrasă la Bicaz (1917), a fost de multe ori oaspetele regretatei Lucia Bogdan.

Prof. Gheorghe Radu