Sfântul Cuvios Iosif Imnograful

Sfântul Cuvios Iosif Imnograful este pomenit în calendarul creștin creștin ortodox la 4 aprilie.
Iosif s-a născut în Sicilia, din părinţi evlavioşi, iar după moartea lor  s-a mutat în Tesalonic, unde s-a făcut monah.
Aici, Iosif s-a făcut remarcat prin post, rugăciune, cântări de psalmi, privegheri şi nevoinţe.
Episcopul Tesalonicului l-a hirotonit preot, iar Grigorie Decapolitul fiind foarte impresionat l-a chemat la mănăstirea sa din Constantinopol. Când a început iarăşi lupta împotriva sfintelor icoane, pe vremea lui Leon Armeanul, Iosif a fost trimis la Roma ca să ceară Papei şi Bisericii Romei să lupte pentru Ortodoxie.
În urma morții Sfântului Grigore, Sfântul Cuvios Iosif s-a retras în unul din schiturile zidite de el, unde a scris cântări bisericești și pesne de canoane.
Ultima persecuție a iconodulilor (cinstitori de icoane) din timpul împăratului iconoclast Teofil (829-842) i-a provocat Sfântului Iosif grele suferințe. Pentru îndrăzneala mărturisirii în cinstea Sfintelor icoane, a fost surghiunit în Cherson, de unde nu a putut să se întoarcă, decât după moartea împăratului (842), la chemarea Sfintei Împărătese Teodora, care, încetând prigoana, a reașezat credința ortodoxă în toate drepturile ei.
Iosif s-a mutat la Domnul la adânci bătrâneţe, în anul 883 după Hristos.