Tot ce trebuie să știi despre conflictul din Fâșia Gaza, conflict care poate declanșa al treilea război mondial

De Ziar Piatra Neamț Pe 12 oct. 2023

Situația din Fâșia Gaza este una extrem de complexă, urâtă, inumană și din cauza faptului că acolo se ciocnesc două mari religii și două mari puteri ale lumii, declanșarea unui război mondial pornit de la acest conflict este un scenariu foarte real.

Pentru a înțelege ce e acolo va trebui să vă explicăm pe rând și cât de succint putem, totul ca să înțelegeți cum s-a ajuns aici.

Pentru început, este important să știți cum a apărut Statul Israel. Iată o prezentare succintă a acestui proces:

La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, mișcarea sionistă, condusă de Theodor Herzl și alții, a promovat ideea reînființării unui stat evreiesc în Palestina, regiunea istorică a evreilor. Această mișcare a fost în parte o reacție la antisemitismul european și la pogromurile împotriva evreilor.
În timpul Primului Război Mondial, guvernul britanic, prin Declarația Balfour, a promis sprijin pentru „înființarea în Palestina a unui cămin național pentru poporul evreu”. Acest lucru a fost făcut în parte pentru a câștiga sprijinul evreilor în război.
După război, Liga Națiunilor a acordat Marii Britanii un mandat pentru a guverna Palestina. În timpul mandatului, imigrația evreiască în Palestina a crescut, ceea ce a dus la tensiuni între evrei și arabi.
După al Doilea Război Mondial și Holocaust, simpatia internațională pentru cauza evreiască a crescut. În 1947, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția 181, care recomanda împărțirea Palestinei în două state, unul evreiesc și unul arab. Evreii au acceptat planul, dar liderii arabi l-au respins.
La 14 mai 1948, David Ben-Gurion a proclamat înființarea Statului Israel. Imediat după aceasta, țările arabe vecine au invadat noul stat, declanșând Războiul Arabo-Israelian din 1948.
De-a lungul anilor, Israelul a fost implicat în mai multe războaie cu țările arabe vecine, inclusiv Războiul de Șase Zile din 1967 și Războiul Yom Kippur din 1973.
În ciuda conflictelor, Israelul a reușit să încheie acorduri de pace cu unele dintre țările sale vecine, inclusiv Egiptul (1979) și Iordania (1994).

Următorul lucru pe care trebuie să îl înțelegeți este ce e cu Palestina. Este important să clarificăm că, în sens modern, nu a existat un „stat al Palestinei” care să fie creat și apoi desființat în mod formal. În schimb, regiunea cunoscută sub numele de Palestina a trecut prin mai multe etape istorice și politice. Iată o trecere în revistă a evoluției conceptului de „Palestina”:

Perioada Antică: Palestina, ca denumire geografică, a fost folosită de-a lungul istoriei pentru a descrie o regiune situată între Marea Mediterană și râul Iordan. De-a lungul timpului, această regiune a fost sub controlul diferitelor imperii, inclusiv egiptean, asirian, babilonian, persan, elenistic, roman și bizantin.
Perioada Otomană: Din secolul al XVI-lea până la sfârșitul Primului Război Mondial, Palestina a făcut parte din Imperiul Otoman. Nu a existat o entitate politică distinctă numită „Palestina” în această perioadă; regiunea era divizată în mai multe districte administrative.
Mandatul Britanic: După Primul Război Mondial, Marea Britanie a primit un mandat din partea Ligii Națiunilor pentru a administra Palestina. În timpul mandatului britanic, ideea unui „cămin național pentru poporul evreu” în Palestina, așa cum a fost exprimată în Declarația Balfour, a dus la creșterea tensiunilor între comunitățile evreiască și arabă.
Rezoluția ONU din 1947: Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția 181, care recomanda împărțirea Palestinei în două state, unul evreiesc și unul arab. În timp ce liderii evrei au acceptat planul, liderii arabi l-au respins.
Războiul din 1948: După proclamarea Statului Israel în 1948, a izbucnit un război între Israel și țările arabe vecine. La sfârșitul războiului, teritoriul care ar fi trebuit să formeze statul arab palestinian a fost ocupat în mare parte de Israel, dar și de Iordania (Cisiordania) și Egipt (Fâșia Gaza).
După 1967: În urma Războiului de Șase Zile din 1967, Israelul a ocupat Cisiordania și Fâșia Gaza. Aceste teritorii sunt adesea referite ca „teritoriile palestiniene ocupate”.
Eforturile pentru un Stat Palestinian: Din anii ’70 și până în prezent, au existat numeroase eforturi pentru a stabili un stat palestinian independent. Acordurile de la Oslo din anii ’90 au stabilit o Autoritate Palestiniană cu un grad de autonomie în anumite părți ale Cisiordaniei și Fâșiei Gaza.
Statutul actual: Până în prezent, nu s-a ajuns la o soluție definitivă pentru crearea unui stat palestinian suveran și independent. Cu toate acestea, Palestina a primit recunoaștere ca stat observator ne-membru la ONU în 2012.

În concluzie, în timp ce conceptul de „Palestina” a existat de-a lungul istoriei ca o regiune geografică, eforturile de a stabili un stat palestinian modern suveran și independent sunt încă în desfășurare.

Acum să ne lămurim ce este cu Fâșia Gaza

Fâșia Gaza este o mică fâșie de pământ situată pe coasta estică a Mării Mediterane, la granița dintre Israel și Egipt. Este una dintre cele două regiuni principale ale teritoriilor palestiniene, cealaltă fiind Cisiordania.
Fâșia Gaza are o lungime de aproximativ 41 km și o lățime variind între 6 și 12 km, având o suprafață totală de aproximativ 365 km^2. Cu o populație de peste 2 milioane de locuitori, este una dintre cele mai dens populate regiuni din lume.
Fâșia Gaza a fost controlată de-a lungul istoriei de diverse entități, inclusiv de Egiptul antic, filisteni, romani, bizantini, arabi, cruciați, mameluci, otomani și britanici. După războiul arabo-israelian din 1948, a fost administrată de Egipt până în 1967, când a fost ocupată de Israel în urma Războiului de Șase Zile.
Israelul a ocupat Fâșia Gaza între 1967 și 2005. În 2005, sub conducerea prim-ministrului Ariel Sharon, Israelul s-a retras unilateral din Fâșia Gaza și a evacuat toate așezările evreiești de acolo.
În 2006, Hamas, un grup islamist considerat terorist de multe țări, inclusiv de Israel, SUA și UE, a câștigat alegerile legislative palestiniene. În 2007, după conflicte cu Fatah, partidul rival palestinian, Hamas a preluat controlul asupra Fâșiei Gaza.
După preluarea puterii de către Hamas, Israel și Egipt au impus o blocadă asupra Fâșiei Gaza. Israel argumentează că blocada este necesară pentru a preveni infiltrarea armelor și a militanților, în timp ce criticii susțin că blocada a creat o criză umanitară gravă în regiune.
Fâșia Gaza a fost scena mai multor conflicte armate între Israel și Hamas, inclusiv războaiele din 2008-2009, 2012 și 2014. Aceste conflicte au avut ca rezultat pierderi semnificative de vieți omenești și distrugeri materiale.
Fâșia Gaza continuă să fie o zonă de tensiune și instabilitate. Problemele economice, blocada, conflictele interne palestiniene și tensiunile cu Israelul contribuie la situația dificilă a locuitorilor din Gaza.

Și acum să ajungem și la tema principală, Conflictul dintre Israel și Fâșia Gaza. De la ce a plecat

Conflictul dintre Israel și Fâșia Gaza este o componentă a conflictului israeliano-palestinian mai larg și are rădăcini istorice, religioase, politice și teritoriale. Iată o trecere în revistă a originilor și revendicărilor principale ale părților implicate.
După Primul Război Mondial, Marea Britanie a primit un mandat pentru a administra Palestina. În 1947, ONU a propus un plan de împărțire a Palestinei într-un stat evreiesc și unul arab. Evreii au acceptat planul, dar arabii l-au respins.
La 14 mai 1948, Israelul și-a declarat independența. Imediat după aceasta, mai multe țări arabe au invadat noul stat. La sfârșitul războiului, Fâșia Gaza a intrat sub administrarea Egiptului.
Israelul a ocupat Fâșia Gaza, Cisiordania, Înălțimile Golan și Peninsula Sinai. Deși Israelul a returnat ulterior Sinaiul Egiptului, a păstrat controlul asupra Fâșiei Gaza până în 2005.
Israelul s-a retras din Fâșia Gaza și a evacuat toate așezările evreiești. Cu toate acestea, a continuat să controleze granițele, spațiul aerian și apele teritoriale ale Fâșiei Gaza.
În 2006, Hamas, un grup islamist considerat terorist de Israel, SUA și UE, a câștigat alegerile legislative palestiniene. Ulterior, în 2007, după lupte violente cu Fatah, Hamas a preluat controlul asupra Fâșiei Gaza.

Care sunt revendicările principale ale Israelului:

Israelul dorește încetarea atacurilor cu rachete și a altor forme de agresiune din Fâșia Gaza.
Israelul solicită demilitarizarea zonei și dezarmarea grupurilor militante, în special a Hamas.
Israelul menține o blocadă asupra Fâșiei Gaza, argumentând că aceasta este necesară pentru a preveni infiltrarea armelor și a militanților.

Care sunt revendicările celor din Fâșia Gaza (în special Hamas):

Hamas și alți palestinieni din Gaza cer ridicarea blocadei israeliene și egiptene, care, susțin ei, a transformat regiunea într-o „închisoare în aer liber”.
Hamas susține că are dreptul de a rezista ocupației israeliene prin orice mijloace, inclusiv prin violență.
Multe familii din Gaza sunt descendente ale refugiaților din războiul din 1948 și solicită dreptul de a se întoarce în casele lor originare din ceea ce este acum Israel.

Și să trecem și la motivația principală pe care o folosesc cei din Fâșia Gaza pentru atrocitățile pe care le fac.

Ce probleme au oamenii normali, civilii, în Fâșia Gaza din cauza blocadei impuse de Israel de ani de zile

Blocada impusă de Israel asupra Fâșiei Gaza, cu cooperarea Egiptului la granița sudică, a avut un impact profund asupra vieții civililor din Gaza.

Importurile în Gaza sunt strict reglementate, ceea ce înseamnă că multe bunuri, inclusiv unele materiale de construcție și bunuri de consum, sunt adesea greu de obținut.
Fâșia Gaza se confruntă adesea cu întreruperi ale alimentării cu energie electrică, având curent doar câteva ore pe zi în unele perioade. Acest lucru afectează funcționarea spitalelor, a sistemelor de alimentare cu apă și a altor servicii esențiale.
Deși există facilități medicale în Gaza, acestea sunt adesea suprasolicitate și subfinanțate. Blocada face dificilă importul de echipamente medicale și medicamente esențiale. De asemenea, pacienților care au nevoie de tratament specializat în afara Fâșiei Gaza le este adesea dificil să obțină permisiunea de a părăsi teritoriul.
Economia Fâșiei Gaza a fost grav afectată de blocadă. Multe afaceri au fost închise sau au fost limitate în activitatea lor, ceea ce a dus la rate ridicate ale șomajului și sărăciei.
Infrastructura de apă din Gaza este în declin, iar sursa principală de apă, Acviferul de Coastă, este supraextrasă și contaminată. Aproximativ 97% din apa din acvifer nu este potabilă fără tratament.
Deși rata de alfabetizare în Gaza este ridicată, calitatea educației este afectată de lipsa resurselor, de întreruperile curentului electric și de impactul psihologic al conflictului asupra studenților.
Anii de conflict și izolare au avut un impact profund asupra sănătății mentale a locuitorilor din Gaza. Mulți suferă de traume, anxietate și alte afecțiuni psihologice.
Cetățenilor din Gaza le este adesea interzis să călătorească în afara fâșiei, fie pentru muncă, studii sau vizite familiale.

Este important de menționat că Israel argumentează că blocada este necesară din motive de securitate, pentru a preveni infiltrarea armelor și a militanților în Gaza. Cu toate acestea, criticii susțin că blocada este o formă de pedeapsă colectivă și că are un impact devastator asupra populației civile.

Și acum să vă explicăm de ce scenariul unui război mondial plecat de la acest conflict este unul real.

De-a lungul anilor, mai multe țări și organizații au exprimat solidaritatea cu palestinienii și au criticat acțiunile Israelului în Fâșia Gaza.
În general, majoritatea țărilor arabe au exprimat în mod repetat solidaritatea cu cauza palestiniană și au condamnat acțiunile Israelului în Gaza. Organizația pentru Cooperare Islamică, care reprezintă 57 de state membre, a emis și ea declarații de susținere pentru palestinieni.
În timpul războaielor anterioare, unele țări arabe, cum ar fi Egiptul, Siria și Iordania, s-au implicat militar împotriva Israelului, dar acestea au fost în contexte diferite și nu exclusiv legate de Fâșia Gaza.
Grupuri militante și organizații non-statale, cum ar fi Hezbollah din Liban, au declarat în mod repetat că susțin cauza palestiniană și s-au angajat în conflicte cu Israelul.

Scenariul izbucnirii unui al Treilea Război Mondial din cauza conflictului dintre Fâșia Gaza și Israel se bazează pe implicarea și interesele puterilor regionale și globale, precum și pe natura interconectată a politicii mondiale.

Conflictul dintre Israel și Fâșia Gaza nu este izolat, ci este legat de o rețea complexă de alianțe și rivalități în Orientul Mijlociu. De exemplu, Iranul a susținut grupuri militante din Gaza, în timp ce Arabia Saudită și alte țări sunite au avut relații tensionate cu Iranul. O escaladare a conflictului ar putea atrage aceste puteri într-o confruntare directă.
SUA este un aliat tradițional al Israelului, în timp ce Rusia a avut legături strânse cu Siria și Iranul. O escaladare majoră a conflictului ar putea duce la o confruntare între aceste mari puteri, fie direct, fie prin intermediari.
Datorită poziției geografice a Israelului și a Fâșiei Gaza, un conflict extins ar putea se răspândi rapid în țările vecine, cum ar fi Libanul, Iordania sau Egipt, având potențialul de a destabiliza întreaga regiune.
Israelul este considerat în mod obișnuit ca având arme nucleare, deși nu a confirmat niciodată acest lucru oficial. Utilizarea armelor nucleare sau chiar amenințarea cu utilizarea lor ar putea atrage o reacție internațională masivă și ar putea declanșa un conflict global.
Protestele și reacțiile la nivel global la escaladările anterioare ale conflictului dintre Israel și Gaza indică faptul că lumea este profund preocupată de această situație. O intervenție militară majoră ar putea provoca proteste masive, sancțiuni și posibile intervenții militare din partea altor țări.
Orientul Mijlociu este o regiune cheie pentru producția și transportul de petrol. Un conflict extins ar putea perturba aprovizionarea cu petrol, având repercusiuni asupra economiei globale și putând provoca tensiuni între țările dependente de resursele din regiune.

În concluzie, situația e foarte complexă în această zonă și fiecare parte comite lucruri greu de înțeles. În timp ce Hamas din Fâșia Gaza comite crime atroce și imposibil de descris în cuvinte contra unor cetățeni israelieni nevinovați, de cealalta parte Israelul a blocat orice ajutor medical dat civililor din Fâșia Gaza, le-a oprit curentul, apa și orice sprijin umanitar.

Este aproape imposibil să știm exact ce este acolo deoarece, în opinia noastră, manipularea și cenzura pe acest subiect sunt extreme. Vă sfatuim să vă documentați asupra decursului istoric al acestui conflict și al părților implicate și să puneți sub semnul întrebării orice informație despre acest conflict.

I.R.