SURPAREA MUNTELUI COZLA

 Un mare necaz pentru locuitorii de la poalele Pietricicăi s-a abătut acum 118 ani, mai precis în noaptea de „21 spre 22 mai curent, prin surparea muntelui Cozla (1897, n. n.) când datorită ploilor abundente, s-au distrus şi acoperit cu desăvârșire un număr de 21 case cu toate dependinţele lor, a locuitorilor ce erau sub acel munte”. Prin ordonanţa primăriei din 25 mai 1897, primarul de atunci, dispunea să se dea ajutor în sumă de „60 lei de la art. 40 bugetul pe 1897 / 1898, pentru cele 33 de familii, iar ca populaţie aproximativ 100 de suflete”.

Pentru a nu se mai ajunge la asemenea nenorocire primăria a apelat, trei ani mai târziu, la serviciul unui expert, Theodor Galleriu, care a înaintat un memoriu, pe 11 aprilie 1900, „asupra cauzelor care au format surpăturile de la Cozla, Pietricica şi împrejurimi, cât şi de a propune măsurile necesare de luat pentru menţinerea şi fixarea coastelor”.

Dar, iată, în sinteză, care ar fi cauzele „care au format fugiturile şi surpăturile de la Cozla”, după specialistul băcăuan: Prima naturală, datorită formaţiunilor geologice a subsolului şi secunda artificială, datorită abuzurilor de păşunare, extragere de piatră şi exploatarea pădurii.

Cauza naturală? … „Solul acestei localităţi este aşezat parte pe un subsol de gresie compactă, iar parte pe şisturi friabile. Solul fiind pietros, apa se infiltrează cu înlesnire, ajunge la pătura şistoasă şi, baza coastelor fiind slăbită prin eroziuni, straturile alunecă cu înlesnire, târând în cursul lor şi solul, provocând astfel „fugiturile”. Mai departe, geologul din oraşul lui Bacovia, arată că din cauza lipsei de pădure, pe unele părţi ale acestor coaste bătătorite şi cu pante repezi, apa se scurge cu repeziciune şi, încetul cu încetul, provoacă văgăuni mici, care, cu timpul, se lărgesc, slăbesc coastele şi provoacă rupturi sau „surpături”.

Cât priveşte cauza artificială […], aceste terenuri pentru a nu se surpa trebuiesc menţinute, împădurite, iar baza coastelor apărată de eroziuni şi întărită. Ori, în localitate, în loc de a se urma această normă, s-a tăiat şi brăcuit vegetaţiunea forestieră, vitele au păşunat neîncetat, bătătorind solul şi distrugând vegetaţiunea erbacee şi arbustică; coastele s-au slăbit prin nenumărate extracţiuni de piatră, aşa că, astăzi toate versantele prezintă un aspect dezolator: o adevărată ruină şi primejdie pentru oraş.

Spre cinstea lor, edilii urbei noastre, după ce, mai are loc o alunecare dezastroasă în 1903, vor lua următoarele măsuri preservative, conform concluziunilor din memoriul amintit: oprirea oricărei tăieri de arbori, arbuşti şi spini; oprirea cu desăvârșire a păşunatului; oprirea oricărei săpături sau extracţiuni de piatră. Toate acestea concomitent cu captarea şi devierea apelor în rigole împietrite, întreaga desfăşurare a coastei surpate va fi fixată în baraje de gard, aşezate în mod transversal şi din 4 în 4 metri de distanţă, plantarea cu pin şi molid a tuturor coastelor, începând cu părţile de deasupra fugiturilor şi surpăturilor.

Aşadar, măsuri luate de gospodarii coroanei de aur a Moldovei, la început de veac XX, măsuri care se văd şi astăzi în zona în discuţie, spre cinstea locuitorilor şi frumuseţea acestor locuri.

                               Prof. Radu Gheorghe

Sursa foto: http://imagoromaniae.ro/imagini/surparea-muntelui-cozla.html