Sfintirea apelor – Sarbatoarea Botezului Domnului

Cea mai importanta sarbatoare crestina, care urmeaza sarbatorii Sfantului Vasile din noaptea de Anul Nou, este Boboteaza sau Botezul Domnului ce are loc pe 6 ianuarie, in fiecare an. In ajunul Bobotezei se pastreaza obiceiul de a “ajuna”, adica de a posti. Cei mai ravnitori tin si post negru. Tot in ajun se pastreaza si obiceiul ca preotul sa intre in casele crestinilor pentru a stropi cu aghiasma. Boboteaza este ziua pana cand dureaza datinile care au inceput de la Craciun si Anul Nou: colindatul, irozii, steaua, vergelul etc.  Datina cea mai importanta din ziua Bobotezei este sfintirea cea mare a apei care se face, de regula la o fantana sau la o apa curgatoare.

Aceasta slujba speciala reitereaza Botezul Mantuitorului prin Sfantul Ioan Botezatorul in raul Iordanului. Sfintirea cea mare a apei are loc intr-un loc public, afara pentru a asista cat mai multi credinciosi. In anumite locuri se obisnuieste sa se faca si o cruce din gheata. Cand se porneste spre locul de sfintire a apei, preotul impreuna cu cantaretii canta troparele “Glasul Domnului peste ape striga graind: Veniti de luati toti Duhul intelepciunii…”, “Astazi se sfinteste firea apelor…”, “Ca un om ai venit la rau, Hristoase Imparate”, “Catre glasul celui ce striga in pustie:gatiti calea Domnului”…si “In Iordan botezandu-Te, Tu Doamne…”.

Dupa slujba de sfintire a apei, fiecare credincios ia aghiasma pentru a o pastra in decursul intregului an. Aghiasma Mare are putere sfintitoare si tamaduitoare si se intrebuinteaza la numeroase ierurgii. Credinciosii pot bea din Aghiasma Mare timp de 8 zile incepand din ziua de Boboteaza pana pe 13 ianuarie. Ulterior, Aghiasma Mare pote fi luata numai dupa dezlegarea de la Spovedanie, inainte de anafora.

G.H.