Sergiu Celibidache – magicianul muzicii

S-a născut pe 28 iunie 1912 în oraşul nemţean Roman.  Sergiu Celibidache este considerat ca fiind unul din cei mai valorosi dirijori ai tuturor timpurilor si un rafinat specialist al muzicii impresioniste franceze. Primele lectii de pian le ia la Iasi si apoi la Bucuresti. A studiat muzica, filozofia si matematica la Bucuresti, iar la varsta de 23 ani a plecat sa studieze compozitia la Academia de Muzica din Berlin (Hochschule fur Musik). Doi ani mai tarziu se inscrie sa studieze dirijoratul cu Walter Gmeindl pentru ca apoi sa devina absolvent al Universitatii Friedrich Wilhelm. Obtine doctoratul in muzica la Berlin, iar in anul 1945, dupa terminarea studiilor, devine dirijor al prestigioasei Orchestre Filarmonice din Berlin, pana in 1952 cand Wilhelm Furtwangler este reabilitat de acuzatia de nazist si revine la conducerea acestei orchestre. In timpul acestei perioade a dirijat peste 400 de concerte, impunandu-se in lumea muzicala datorita profesionalismului, originalitatii si reflexiei sale riguroase. In anul 1954 pleaca din Germania pentru a dirija renumite orchestre simfonice, peste tot in lume: Franta, Italia, Suedia, URSS, Israel, Austria, Brazilia, Argentina, Olanda, Anglia, Romania. Intre anii 1962 si 1972 dirijeaza Orchestra Radio din Stockholm, intre 1972 si 1977 Orchestra Radio din Stuttgart, iar din 1979 si pana la sfarsitul vietii sale, Orchestra Filarmonicii din Munchen. A dirijat timp de 2 ani Orchestra Naþionala din Paris (1973 -1975), iar ocazional orchestrele radio din Roma, Milano, Torino, Florenta, Orchestra Regala din Copenhaga, Orchestra Scalei din Milano si Orchestra Teatrului la Fenice din Venetia. Celibidache a fost apreciat foarte mult atat pentru stilul unic de a dirija, cat si felul lui de a preda arta dirijoratului. In anii de maturitate profesionala, a devenit faimos pentru viziunea lui de a dirija, fiind un pasionat profesor. Studentii entuziasmati spuneau ca invatau intr-o ora observandu-l pe el dirijind, cat in saptamini de studiu. Celibidache a refuzat in mod constant sa faca inregistrari, pentru a nu trivializa muzica, singurele albume fiind realizate in ultimii sai ani de viata, parerea lui fiind ca experienta totala a unui concert si vraja muzicii nu pot fi capturate pe banda, ci doar in sala de concerte. Printre compozitiile proprii se numara un requiem, un concert pentru pian si orchestra si patru simfonii. In anul 1971 a primit premiul danez Leonie-Sonning, iar in 1991 a obtinut titlul de profesor emerit la Berlin. A devenit cetatean de onoare al orasului Munchen (1992) si tot in acelasi an i s-a conferit statutul de membru al Academiei Romane. In 1993 este decorat cu Marele Ordin German de Arta „Maximilian”, iar un an mai tarziu a devenit cetatean de onoare si „doctor honoris causa” al Academiei de Arta din Iasi. Fundatia „Sergiu Celibidache Stiftung”, cu sediul la Munchen, si-a propus continuarea operei maestrului Celibidache, printre obiectivele sale numarandu-se organizarea bianuala a festivalului care-i poarta numele si acordarea de burse studentilor merituosi si talentati. A murit la 14 august 1996, la reşedinţa sa din comuna La Neuville-sur-Essonne, departamentul Loiret (în apropiere de Paris).