Semnal de alarmă din partea DSP Neamț: „Există riscul apariței de cazuri de boli transmisibile printre care şi rujeola”

0

Având în vedere situaţia specială, inclusiv contextul epidemiologic din Ucraina şi existenţa unui aflux crescut de persoane pe teritoriul României care pot fi cazate şi în alte locaţii decât cele organizate (tabere pentru refugiaţi, centre de imigrări, locaţii de cazare stabilite de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă), avertizăm că există riscul apariței de cazuri de boli transmisibile printre care şi rujeola.

Riscul este crescut din următoarele considerente:
– existenţa unor acoperiri vaccinale antirujeolice la nivel naţional sub 95% – controlul eficient al acestei boli necesită o acoperire vaccinală constantă de peste 95%,
– epidemiile de rujeolă din Ucraina pe fondul unor acoperiri vaccinale suboptimale,
– creşterea numărului de refugiaţi din Ucraina în perioada imediat următoare.

Au fost deja raportate 2 cazuri confirmate de rujeolă la populaţia autohtonă (1 caz în jud. Bacău şi 1 caz în jud. Satu Mare). În data de 16.03.2022 au fost raportate alte 3 cazuri suspecte de rujeolă, aflate în investigare (1 caz în jud. Suceava la un copil refugiat din Ucraina şi 2 cazuri în jud. Satu Mare – copii aparţinând populaţiei autohtone).
Singurul mod de protecție împotriva rujeolei este vaccinarea.
Este necesară continuarea activităţii de vaccinare antirujeolică a populaţiei autohtone și informarea
aparținătorilor copiilor refugiaţi privind posibilitatea efectuării vaccinarii de rutină în România.
Vaccinul ROR
Vaccinul ROR (rujeolă, oreion și rubeolă) este un vaccin combinat care protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. Vaccinul ROR este sigur și eficace și are foarte puține efecte secundare. S-au raportat reacții ușoare, de exemplu febră, înroșire și umflare la locul injecției. Unele persoane vaccinate fac o erupție neinfecțioasă ușoară pe piele, asemănătoare cu cea care apare în cazul rujeolei, de regulă după 7-14 zile de la vaccinare, care dispare în interval de 1-3 zile.
Pentru protecția maximă este nevoie de două doze de vaccin. Prima doza de vaccin ROR trebuie administrata la vârsta de 12 luni și ofera: 95% protectie impotriva rujeolei, 80% protectie impotriva oreionului, 90% protectie impotriva rubeolei, de lunga durata. A doua doza de vaccin ROR trebuie administrata la varsta de 5 ani și oferă: 99.7% protectie impotriva rujeolei, insa pana la 5% din persoanele imunizate isi pot pierde protectia in timp, 80- 95% protectie impotriva oreionului.
Vaccinul ROR se poate administra și la vârste mai mici în caz că există focare. Sugarii cu vârste între șase și nouă luni dintr-o zonă – sau care urmează să călătorească în zone – cu risc mare de expunere la rujeolă ar trebui să primească o doză suplimentară de vaccin ROR. Doza administrată înainte de vârsta de nouă luni este o doză suplimentară la cele două doze cuprinse în programul național de vaccinare, destinate să asigure protecția completă.

Dacă este posibil, în termen de 3 zile de la contactul cu o persoană bolnavă de rujeolă, oreion sau rubeolă, persoanele nevaccinate începând cu vârsta de 9 luni sau persoanele care nu au fost vaccinate sau au fost vaccinate doar o singură dată sau nu este clară situația de imunizare, ar trebui să primească un vaccin ROR.
Cine nu trebuie vaccinat?
Persoanele care suferă de o boală acută cu febră mai mare de 38,5 °C vor fi vaccinate doar după însănătoșire. Persoanele cu o imunodeficiență – congenitală, dobândită, cauzată de medicamente – în general nu pot fi vaccinate. În anumite circumstanțe sunt posibile excepții. Acești pacienți trebuie să solicite sfatul medicilor curanți pentru a afla dacă, cu respectiva imunodeficiență și după evaluarea riscurilor și a beneficiilor, pot primi vaccinul ROR. Consultați medicul dacă după o vaccinare ROR anterioară au apărut simptome de boală sau dacă există o hipersensibilitate severă la componente ale vaccinului. Persoanele cu o alergie severă la proteinele din ou (reacție anafilactică după consumul albușului de ou) pot fi, în general, vaccinate, dar vaccinarea trebuie efectuată respectând măsurile de precauție necesare.
Vaccinarea ROR nu trebuie efectuată la persoanele care au primit imunoglobulină în ultimele luni (în interval de 3 până la 8 luni, în funcție de doza preparatului de imunoglobulină folosit) sau la care, în aceeași perioadă, s-au efectuat transfuzii de sânge (datorită substanțelor protectoare – anticorpi – în sângele donat, vaccinul poate rămâne ineficient împotriva virusurilor menționate). Vaccinarea ROR nu trebuie făcută femeilor gravide, deoarece există un risc teoretic pentru făt datorită virusurilor vaccinului. Din același motiv, trebuie prevenită o eventuală sarcină pentru o perioadă de 1 lună după vaccinare. O vaccinare accidentală în timpul sarcinii nu este însă considerată un motiv pentru întreruperea sarcinii.
Posibile reacții adverse locale și generale după vaccinare
După vaccinarea ROR, la cca. 10% dintre cei vaccinați poate apărea durere, umflătură și roșeață la locul injectării. Aceasta este o manifestare normală a confruntării organismului cu vaccinul și apare în termen de 1 – 3 zile după vaccinare, rar durează mai mult.
Ocazional (între 0,1 și 1%) se umflă ganglionii limfatici din apropiere.
Frecvent (între 1 și 10%) pot apărea simptome generale, cum ar fi dureri de cap, oboseală, stare generală de disconfort sau afecțiuni gastrointestinale.
Frecvent, de obicei după 5 până la 12 zile de la vaccinare, se pot dezvolta simptome ușoare ale unei infectări cu rujeolă, oreion sau rubeolă, non-contagioasă, așa-numita boală vaccinală.
Între 5 și 15% dintre cei vaccinați prezintă febră, frecvent (aproximativ 2%) asociată, de asemenea, cu o erupție cutanată slabă asemănătoare rujeolei.
La adolescenți și adulți sa observat un disconfort articular temporar, acesta fiind foarte rar în cazul copiilor.
Sunt posibile complicații în urma vaccinării?
Complicațiile în urma vaccinării sunt acele consecințe care depășesc cadrul reacțiilor considerate normale în urma vaccinării și care afectează în mod semnificativ starea de sănătatea a persoanei vaccinate. Dacă un sugar sau un copil de vârstă mică reacționează la vaccinarea ROR cu febră, rareori pot apărea convulsii febrile. Acest lucru rămâne, de obicei, fără consecințe.
Reacțiile alergice sunt foarte rare. În general, acestea se datorează excipienților vaccinului, cum ar fi gelatina sau antibioticele (conținute în urme). Un șoc anafilactic s-a raportat doar în cazuri izolate.
De asemenea, în cazuri izolate s-a ajuns la echimoze după vaccinare din cauza reducerii numărului de trombocite. De obicei, acestea dispar rapid și fără consecințe, evoluții mai severe existând numai în cazuri izolate.3
Foarte rar, la adolescenți și adulți, s-a observat inflamația prelungită a articulațiilor.
Nu există niciun indiciu că virusul urlian atenuat folosit în acest vaccin poate cauza meningită.
În literatura medicală de specialitate au fost raportate foarte rar alte boli ale sistemului nervos (de ex. convulsii, disconfort, paralizii temporare) sau inflamații vasculare în corelare de timp cu vaccinarea.
Notă: O alergie la proteinele din ou nu constituie contraindicație pentru vaccinarea ROR, deoarece virusurile vaccinului împotriva rujeolei și oreionului nu sunt cultivate pe ouăle de pui, ci în celulele de pui embrionare.
Siguranța vaccinului
În 40 de ani, mai mult de 500 de milioane de doze de ROR au fost administrate în aproximativ 100 de ţări.
Siguranţa sa a fost monitorizată cu atenţie în multe ţări, de ex. în Finlanda, unde copiii au primit două doze de ROR încă din 1982. Reacţiile raportate după administrarea ROR au fost urmărite pe o perioadă de 14 ani. ROR s-a dovedit a fi un vaccin foarte eficient, cu rezultate extraordinare în ceea ce priveşte siguranţa.
Nu există nicio dovadă a vreunei legături între ROR(MMR) şi autism sau boala inflamatorie a intestinului. În Marea Britanie şi în multe alte ţări au fost efectuate cercetări extinse asupra posibilei legături dintre vaccinul ROR(MMR) şi autism, la care au paticipat sute de mii de copii. Nu a fost găsită nicio legătură.
Acoperire vaccinală
Acoperirea vaccinală cu ROR în județul Neamț:
– la copiii de 18 luni, născuţi în luna iulie 2019 – 79.21 %
– la cohorta de născuţi din anul 2015 – 68.38 %
– la copiii de 12 luni, născuţi în luna iulie 2020 – 72.87 %
– la copiii de 24 luni, născuţi în luna iulie 2019 – 84.49 %
Ce este rujeola?
Rujeola este o boală virală extrem de contagioasă care poate fi contractată la orice vârstă și care se poate
răspândi pe scară largă.
Simptome
Simptomele rujeolei apar, de obicei, după 10-12 zile de la infectare:
• simptomele inițiale sunt asemănătoare cu cele ale unei răceli cu rinoree, tuse și febră ușoară;
• ochii se înroșesc și devin sensibili la lumină;
• între zilele 3 și 7, temperatura poate ajunge până la 41 ⁰C;
• erupție roșie care durează între 4 și 7 zile apare mai întâi pe față și se întinde apoi pe tot corpul;
• pot apărea și mici puncte albe pe gingii și în interiorul obrajilor.
Care sunt complicațiile rujeolei?
La 30 % din copiii și adulții bolnavi de rujeolă pot apărea complicații, ca de exemplu otite și diaree.
Pneumonia este o complicație potențial gravă care poate duce la decesul unor pacienți cu rujeolă. Pneumonia este cea mai frecventă cauză de deces în rândul deceselor legate de rujeolă.
Rata mortalității în cazul rujeolei este de 1-3 persoane la 1 000 de cazuri, cel mai mare risc fiind la copiii cu vârsta sub cinci ani și la persoanele imunocompromise.4
La circa 1 pacient cu rujeolă din 1 000 apare inflamația țesutului cerebral (encefalită), o afecțiune care duce la handicap neurologic permanent în aproximativ unul din patru cazuri.
Foarte rar, o infecție persistentă cu virusul rujeolei poate produce panencefalită sclerozantă subacută (PESS), o boală în care nervii și țesutul cerebral degenerează progresiv și care este mai probabil să apară dacă infecția cu rujeolă are loc la o vârstă mai mică. PESS apare de obicei după câțiva ani de la îmbolnăvirea pacientului cu rujeolă, în medie după 7-10 ani de la infectare. Printre simptome se numără schimbări de personalitate, deteriorare graduală a stării mentale, spasme musculare și alte simptome neuromusculare. PESS nu se vindecă și duce întotdeauna la deces.
Cum se transmite rujeola?
Virusul rujeolei se transmite prin stropii din aer produși când persoana infectată tușește sau strănută. Stropii care conțin virusul pot rămâne în aer mai multe ore, iar pe suprafețele contaminate virusul rămâne contagios până la 2 ore. Persoana bolnavă poate transmite rujeola chiar înainte de apariția erupției (de obicei 4 zile) și timp de aproximativ 4 zile după apariția erupției.
Rujeola se răspândește cu ușurință în rândul persoanelor nevaccinate. Se estimează că o persoană cu rujeolă poate transmite infecția, în medie, la 12-18 persoane neprotejate.
Cum se tratează rujeola?
Nu există niciun tratament specific pentru rujeolă. Majoritatea persoanelor se însănătoșesc cu tratament de susținere, care poate cuprinde hidratare și medicamente împotriva febrei.
Antibioticele nu sunt eficace împotriva rujeolei dat fiind că boala este cauzată de un virus. Antibioticele sunt însă deseori folosite pentru a trata complicațiile cu infecții bacteriene care pot apărea din cauza rujeolei, cum ar fi pneumonia și otitele.
Cazuri de rujeolă în județul Neamț
În România, de la debutul epidemiei de rujeolă (2016) și până la finalul acesteia (2020), s-au înregistrat 20.204 de cazuri de rujeolă, soldate cu 64 de decese.

telegram ziar piatra neamt
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate