Reforma predării fizicii în școlile din România
Fizica este considerată regina științelor. Însă în majoritatea școlilor din România, elevii o văd drept o materie dificilă și anostă, plină de teorie și formule aride.180 de profesori de fizică din Neamț (aproximativ 90% din corpul didactic de profil din județ) au început schimbarea modului de predare a fizicii în școli. Scopul este de a-i face pe elevi să-și pună întrebări, să descopere singuri explicațiile și să înțeleagă aplicațiile fizicii în viața cotidiană.
Reforma predării fizicii în învățământul preuniversitar, proiectul coordonat de Societatea Română de Fizică, își propune să stimuleze gândirea critică a elevilor prin introducerea în școli a unor metode noi de predare a fizicii.
Peste 4.000 de elevi din clasele VI – XII din Neamț au beneficiat deja de ore interactive, experimente de laborator, fenomene fizice explicate – toate pentru a le crește interesul pentru această materie. Cei mai mulţi elevi au spus că această abordare i-a ajutat să înţeleagă mai bine fenomenele fizice și la ce le poate fi de folos studierea fizicii. Elevii au declarat că experimentele le-au plăcut cel mai mult, dar că au fost încântați și de lucrul în echipă.
“Ce ne propunem noi să realizăm prin acest proiect este creșterea implicării elevului la ore. Acesta nu mai este doar un ascultător pasiv care își ia notițe și, de multe ori, înțelege foarte puțin. Elevul participă activ, pune și răspunde la întrebări și își dezvoltă capacitatea de a alege critic între diferitele metode de lucru. Toate acestea îl vor face să devină un adult capabil să rezolve creativ probleme, să lucreze în echipă și să gândească corect. Dintre cele trei județe din Moldova implicate în proiect, în județul Neamț lucrurile au decurs cel mai bine“, a declarat Cristian Hatu, manager de proiect.
“Am observat că elevii de gimnaziu sunt cei mai atraşi de noua abordare. La ei am văzut și saltul cel mai mare. Astfel am văzut că, începând cât mai devreme predarea după metodele alternative propuse, cresc șansele de a menține interesul elevilor pentru orele de fizică”, a continuat Cristian Hatu.
“În prezent, învățământul românesc accentuează procese precum repetiția și memorarea în defavoarea celor care implică înțelegerea fenomenelor studiate. De aceea, în mod constant, suntem ultimii în Uniunea Europeană la testele PISA. Gândirea critică este însă esențială în capacitatea de rezolvare a problemelor întâlnite mai târziu în viața profesională sau personală. Ca urmare, generații întregi sunt slab pregătite pentru a face față provocărilor de pe piața muncii”, a mai spus Hatu.
În ultimii ani, deficitul în ceea ce priveşte abilităţile forţei de muncă a ajuns să fie a doua constrângere în dezvoltarea companiilor în ţările din Europa de Est şi Asia Centrală, după regimul de impozitare. Forța de muncă din România are un grad scăzut de competitivitate, conform unui raport al Băncii Mondiale. Astfel, în Indexul Competitivitătii Globale (GCI) pe 2011-2012, România ocupă locul 77, după Rwanda, Iran, Azerbaidjan sau Kazahstan, țara noastră coborând 13 poziţii în doar doi ani.
În cadrul proiectului Reforma predării fizicii în învățământul preuniversitar, a fost dezvoltat un ghid metodologic pentru predarea fizicii la clasele VI – XII, s-au derulat programe de pilotare și testare a ghidului, iar profesorii implicați în faza de pilotare au primit truse necesare realizării experimentelor la clasă. Faza-pilot s-a desfășurat în 57 de şcoli şi licee, din 10 judeţe. O parte dintre elevii care au învățat după noile metode au fost testați pentru a fi observată evoluția acestora. La finalul perioadei-pilot, s-a observat o creștere de până la 12% a performanțelor elevilor cărora li s-a predat după metoda alternativă.
În prezent, ghidul este utilizat de profesorii de fizică din 8 județe, urmând ca acesta să se extindă în alte 16 județe. Aproximativ 1.000 de profesori de fizică din 8 judeţe din România au absolvit cursul de formare în cadrul acestui proiect.
Proiectul Reforma predării fizicii în învățământul preuniversitar este finanțat de Romanian – American Foundation și se desfășoară în parteneriat cu Ministerul Educației.
Mai multe informații despre proiect găsiți la http://www.srfizica.ro/rpfip/index.php . Informații și exemple de experimente găsiți la http://rpfip.srfizica.ro:85/mod/imscp/view.php?id=117.
Pentru informații suplimentare despre proiect, vă rugăm sa-l contactați pe Cristian Hatu, manager de proiect la e-mail: [email protected] .
Societatea Română de Fizică (SRF) este o organizaţie apolitică, non-profit care strânge laolaltă cercetători şi profesori de fizică. SRF se doreşte a fi un factor dinamic în promovarea gândirii creative și a ideilor noi pentru dezvoltarea ştiinţei.
Si ce-am vrea ?? Sa scoatem cohorte de fizicieni de pe bancile liceului ?? Daca „putzache”n-are chef sa-nvete, atunci reformam sistemul de invatamant ?? Si cum facem cu implicarea elevului ? La lectia despre electricitate, il punem sa verifice tensiunea unei surse luand in mana doua cabluri ? Asa ar putea ghici care-i nulul si care-i faza, si-ar fi notat cu 10 . Ar trece si clasa, daca-si revine dupa zguduituri. Nu, nu vrem asta, dar domnii cercetatori si profesori de la SRF trebuie si ei sa pape o bucatica de paine alba si de asta or facut ei un program pe care Romanian American Foundation l-a platit cu 127,830 USD. Dezinteresat, bineinteles. Uite-asa, un ONG, adica membrii, mai fac niste banisori, se mai procopsesc si cu o plimbare pe la Vegas, iar invatamantul Romanesc se tot duce dr….lui. Cine vrea si se straduieste sa invete ar putea s-o faca si dupa metodele folosite in anii in care faceam eu liceul. N-am iesit cu totii fizicieni, asta neinsemnand ca nu sunt si multi profesori de fizica din generatia mea. Parerea mea o aveti mai sus. E subiectiva si poate gresita.