Problema conductelor de apă depășite ca termen de viață, din Neamț

0

Piatra-Neamț si Roman au sistemele de livrare a apei potabile depășite de mult ca termen de viață, înregistrând pierderi foarte mari de apă și multe avarii care duc la sistări din ce în ce mai dese ale livrării apei potabile. Cine este vinovat si ce ar trebui făcut?

Opinia publicației noastre pe această temă este deja cunoscută, ea fiind exprimată în nenumărate rânduri, motiv pentru care considerăm că este important să vedeți și alte opinii.

ANDREI CARABELEA, PRIMAR PIATRA-NEAMȚ

Nu perpetuăm lipsa de colaborare care a existat până acum între primărie și Compania Județeană Apaserv SA, dimpotrivă suntem deschiși la colaborare și demarăm investiții pentru a moderniza rețelele de apă și canalizare ale orașului.

Primăria a făcut deja primul pas prin alocarea în bugetul de anul acesta a sumelor pentru refacerea infrastructurii de apă pe coridorul principal de mobilitate Bd. Decebal, Pța Mihail Kogălniceanu, Bd. Traian, solicitând în prealabil și avizul Companiei Județene ApaServ pentru realizarea acestor lucrări.

Sperăm să dezvoltăm relații bune inclusiv cu Consiliul Județean Neamț, care deține Apaserv, astfel încât și acesta să aloce fonduri necesare pentru modernizarea întregii rețele de apă și canal a orașului.

Toate proiectele care au fost politizate până acum au fost sortite eșecului și nu vom mai lăsa să se întâmple acest lucru. Important este să colaborăm – Primărie, Consiliul județean și ApaServ, pentru binele orașului.”

MITREA DUMITRINA DEPUTAT AUR NEAMȚ

Cine este vinovat?
De 32 de ani, nu am văzut la nivelul județului Neamț o implicare în a se aloca bani pentru rezolvarea pierderilor de apă, datorate sistemului de livrare a apei potabile învechite.

A face ”cârpeli” pe kilometri întregi de sistem de canalizare, în loc să reînnoiești tot sistemul, nu este o soluție pe termen lung. În timp vei suporta pierderi și cheltuieli financiare mari, atât pentru bugetul local, cât și pentru cetățeni.

Greșeala aparține administrației care a luat pe persoană fizică instituțiile statului, fără să țină cont de nevoile stringente ale populației și alocă fonduri funcție de cum consideră că se pot avantaja, proiecte care nu au nici o legătură cu cetățeanul ( gen, stații de transport în comun de 60000 euro – cât un apartament cu 2-3 camere în Piatra Neamț – dar penibilitatea constă în faptul că nemțenii merg cu aceleași microbuze învechite, de multe ori fără căldură iarna și fără aer condiționat vara).

Vinovați suntem noi, cetățenii, că nu ne implicăm în verificarea banilor din bugetul statului (banii noștri de altfel), cheltuiți pe proiecte fără logică și care nu ne îmbunătățesc nivelul de trai în comunitate.

Ce trebuie făcut?


Administrația locală și cea județeană, trebuie să admită faptul că este impetuos necesar să se axeze pe proiecte pentru schimbarea întregului sistem de canalizare și livrare a apei potabile. Acest lucru se poate realiza etapizat, pe tronsoane, iar banii pot fi obținuți din proiecte nerambursabile, bugete locale sau naționale. Este momentul ca administrațiile să înțeleagă faptul că societatea poate trăi fără concerte pe care se alocă sute de mii de euro din banii publici, însă nu poate trăi fără apă sau condiții minime care să le confere un nivel de trai civilizat, demn de secolul în care trăim.

Cum s-a ajuns aici?

Problema sistemelor de livrare a apei potabile nu este una specifică județului Neamț, ci este o problemă majoră la nivel național.

Sistemele de apă au o vechime de peste 50 de ani, multe dintre ele nefiind verificate de zeci de ani, iar acest lucru nu mai poate fi sustenabil.

În 2017, România a fost supusă unei evaluări, alături de Ungaria și Bulgaria, privind punerea în aplicare a Directivei privind apa potabilă, o directivă prin care Curtea Europeană de conturi a analizat dacă acțiunile UE au contribuit la îmbunătățirea calității apei potabile în cele 3 state.

Se știe și faptul că a fost alocată o sumă importantă de bani prin FEDR/Fondul de coeziune între anii 2007-2020, pentru gestionarea și reabilitarea sistemelor de furnizare a apei potabile, iar din suma de 3,7 miliarde de euro, România a beneficiat de 2,649 miliarde de euro, bani alocați către Călărași, Constanța, Ialomița, Cluj și Sălaj.

De ce sau cum au fost direcționate doar către aceste localități, aș vrea să cred că a fost o decizie bazată strict pe profesionalismul celor care au condus aceste administrații.

În analiza efectuată în 2017, s-a constatat că România avea 62% populație racordată la sistemul de canalizare față de Ungaria cu 99% și Bulgaria cu 97%.

Grav este însă faptul că, în 2020, populația racordată la canalizare a scăzut la 55,8%, fapt datorat tocmai lucrărilor defectuoase, multe persoane renunțând la sistemul de canalizare care nu mai era funcțional.

România a întâmpinat cele mai mari probleme în realizarea proiectelor, înregistrând întârzieri din cauza complexității, birocrației și modului de atribuire a contractelor de achiziții publice.

Toate acestea au dus la întârzierea multor proiecte sau chiar anularea proiectelor care ar fi putut aduce astăzi România la un stadiu de dezvoltare avansat, prin folosirea de fonduri europene.

De aceea ne aflăm în acest punct vulnerabil, din care vom ieși doar utilizând resursele financiare în mod corect.

CREȚU LAURENȚIU – CONSILIER JUDEȚEAN USR PLUS

Starea în care se află conductele de apă din cele două municipii este o problemă veche, care a afectat semnificativ viața cetățenilor. Investițiile în infrastructura de apă și canalizare au fost mult timp ignorate de autoritățile locale și județene, care și-au pasat această responsabilitate de la unele la altele, în urma semnării unor contracte făcute pe genunchi, în care nu se stipulează deloc clar cine și ce plătește. Un lucru știm sigur : plătește și suferă doar consumatorul final.

Mă bucură faptul că Primăria Piatra-Neamț a dat dovadă de maturitate și a bugetat pentru următoarea perioadă sume pentru schimbarea infrastructurii de apă și canal, pentru ca proiectele pentru coridoarele de mobilitate să nu fie afectate și pentru a rezolva marea problemă a alimentării cu apă.

Situația la Roman se prezintă astfel: rezervoare de apă foarte vechi din anii 60-80, puțuri de captare colmatate, infrastructura depășită, cu pierderi ce pot ajunge și la 60-65 % în unele zone.

Concluzia este că și Apaserv-ul și UAT-urile trebuie să investească masiv, ceea ce nu s-a făcut mai deloc, principala grijă a factorilor decizionali fiind să remunereze directori și membrii CA, ca urmare a unor jocuri politice interminabile.

Ideal ar fi să apară o firmă privată care să facă concurență, astfel încât Apaserv-ul să nu mai dețină monopol pe acest segment în județul Neamț.

Dar de ce ne mai miră ceea ce se întâmplă în județul Neamț atunci când în România avem 8 milioane de cetățeni care nu sunt conectați la o rețea de canalizare?


telegram ziar piatra neamt
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate