Povestea lor este și povestea noastră – Rușii lipoveni de la Piatra Neamț (FOTO)
Rușii lipoveni, numiți și ”staroveri”, au părăsit țara de origine în 1740, căutându-și refugiu în colțuri îndepărtate ale lumii, după ce au fost persecutați pentru că au refuzat să accepte noua orânduire a Bisericii Ortodoxe, impusă de patriarhul rus Nikon. Unii și-au găsit liniștea pe meleag românesc, mai cu seamă în Dobrogea, dar nici mahalaua lipovenească de la Piatra Neamț nu a trecut neobservată.
În Piatra Neamț, ca și prin alte locuri, numărul lipovenilor este în continuă scădere. Cei mai mulți s-au așezat în zona bisericii tradiționale, cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
La început, cele peste 300 de familii formau ”mahalaua lipovenească”, așa-zisul cartier al staroverilor. Era un grup sudat atât prin obiceiuri și ocupații, dar mai cu seamă prin credință. Faptul că n-au avut școală și că nu știau decât limba rusă nu a fost un impediment pentru ei se integreze. Au fost acceptați fără prea multă greutate, făcând dovada unor oameni gospodari, muncitori ai pământului, oameni la locul lor.
Aici și-au construit case, și-au făcut grădini pe care le-au lucrat, din ele ducându-și practic existența. Comuniștii au dărâmat comunitatea, confiscându-le oamenilor casele și grădinile și răpindu-le ceea ce aveau mai de preț: unitatea.
Lucruri pe care (poate) nu le știați despre lipoveni:
* În spațiul românesc, lipovenii s-au așezat cu precădere în Dobrogea și Bucovina, prima atestare documentară a lor fiind din 1762, când le este amintită prezența la Sarichioi, în Deltă.
* În cele peste cinci secole în care Dobrogea a aparținut Imperiului Otoman, rușilor lipoveni le-a fost recunoscută oficial biserica și nu au fost supuși politicilor de islamizare. După revenirea Dobrogei la România, în urma Tratatului de la Berlin (1878), a existat o politică de încurajare a stabilirii în zonă a românilor din regat, tocmai pentru a compensa unele goluri demografice ce s-au creat prin plecarea neamurilor turcice.
* Cea mai mare importanță în păstrarea identității proprii a rușilor lipoveni a avut-o biserica. Slujbele religioase se țin și astăzi în limba slavonă, scrierea se face cu caractere slavone, se folosește calendarul iulian (13 zile după calendarul gregorian).
* Localități reprezentative în care locuiesc rușii lipoveni sunt: Tulcea (în întreg județul), Brăila, Constanța, Galați, București, Suceava, Iași, Botoșani, Rădăuți, Vaslui, Piatra-Neamț, Roman.
* Existența comunității rușilor lipoveni a fost recunoscută oficial abia la 14 ianuarie 1990, când s-a înființat, ca persoană juridică, Comunitatea Rușilor Lipoveni din Romania (CRLR), organizație care își propune să păstreze identitatea etnică.
* Comunitatea lipovenilor din România numără oficial aproximativ 38.000 de oameni, într-o țară cu peste 18 milioane, dar numărul lor real este de vreo 100.000, potrivit istoricilor și bisericii. După căderea regimului comunist, în 1989, a devenit mult mai ușor pentru lipoveni să plece în străinătate, la studii sau la muncă, iar asta le-a adus noi oportunități, dar și noi provocări, relatează Old Believers.
