Obiceiuri din seara Sfantului Vasile (Anul Nou)

Seara Sfantului Vasile sau a Anului nou este unul dintre cele mai incarcate momente in datini si credinte populare la romani. Traditia populara, motivata de superstitii si obicieiuri, vede in aceasta seara un prilej de cunoastere a viitorului. De la apusul soarelui, in satele romanesti, mai mult in trecut si mai putin in prezent, incepeau ceremoniile superstitioase.  Simion Florea Marian, cunoscut etnolog, descrie in volumul sau de capatai Sarbatorile la romani toate aceste obiceiuri. Astfel, in seara de Sfantul Vasile, oamenii obisnuiesc sa aprinda o lumanare de ceara curata pe care o lasa sa arda toata noaptea inaintea icoanelor si mai ales inaintea icoanei ce il reprezinta pe Iisus Hristos, pentru “a intra norocul in casa”.

In trecut, satenii ungeau usorii si pragurile casei, grajdului cu usturoi, apoi ungeau in semnul crucii toate animalele si membrii familiei. Acest obicei avea rolul de a proteja casa si familia in anul ce va urma de “Bata-l Crucea si de strigoaicele care umbla pe la casele oamenilor sa ia mana de la vaci”.

Romanii din unele parti ale Moldovei, vrand sa vada cum le va merge in anul ce va urma, iau atatea pahare cate suflete sunt in casa si pun in ele apa neinceputa, in mod egal. Aceste pahare se aseaza pe o masuta sub icoane pana a doua zi. Apoi se masoara apa din pahare, iar acolo unde se gaseste mai multa apa, atunci e semn de noroc si an bun, iar unde e mai putina apa, e semn rau.

Tot acum cete de baieti merg la case cu colindatul si cu plugusorul, cantand, urand, pocnind din bice si strigand. Una dintre cele mai frumoase si mai vechi datini romanesti din seara Sfantului Vasile este plugusorul. Romanii intampina noul an cu sunet de clopotei, cu “manati, mai”, “hai, hai”, cu pocnetul bicelor si simbolul aratului. Bicele si harapnicele le fac din fuior de canepa si matase, iar buhaiul este acel instrument compus dintr-o putinica ce se leaga la gura cu o piele tabacita de oaie. La mijlocul pielii se agata o suvita de par de cal, care fiind udata cu apa si trasa cand cu o mana, cand cu cealalta, produce o vibratie  care seamana cu ragetul unui buhai, de unde ii vine si numele.

O parte din cei din ceata recita colinda aratului, care, in sine, cuprinde foarte multa poezie. Modul de recitare, sunetul buhaiului, plugului, bicelor si clopoteilor constau in credinta ca urarea aduce fiecarei case belsug, noroc si sanatate in anul ce va urma, caci “Asa-i legea din batrani,/Din batrani, din oameni buni!”. Colinda plugusorului, vorbind despre aratul pamantului, despre semanat, secerat, alaturi de sunetul buhaiului (boii care trag plugul) este un obicei inradacinat in sat. Spre miezul noptii cei mai multi plugari se intoc acasa, si cum dupa fiecare arat, urmeaza semanatul, vin semanatorii cu grau, secara, orz, ovaz sau orez.

O data cu innoptarea, are loc parada cetelor de mascati, cu costume care intruchipeaza animale cu puteri magice, precum ursul, capra, cerbul. Toate aceste personaje sunt reunite in cete mari care poarta denumiri locale specifice precum: malanca, partie, banda, turca, ceata.  Conducatorul fiecarei cete este  un tanar numit calfa (ucenic), imbracat in costum popular, cu o caciula impodobita si un bat ferecat cu alama si cositor.  Acesta are rolul de a comanda personajele din ceata in timpul jocului. Tot aici intra si jocul ursului, caprei, caiutilor si cerbului. Cultul ursului este mostenit de la geto-daci, care il considerau un animal sacru, cu puteri magice, care simbolizeaza imblanzirea naturii si regenerarea vegetatiei.

In dimineata de Anul Nou, vin copiii cu sorcova, o ramurica sau o nuieluta verde de mar sau de par, impodobita, pentru  a ura oamenilor multi ani si fericiti.

Un obicei mai rar are loc la Ruginoasa, cand cele doua cete din sat, Valenii si Delenii, se intalnesc si se bat in mod ritualic. Explicatia este aceea ca, prin traditie, feciorii devin barbati in urma acestei incaierari. Obiceiul este extrem de controversat, iar in ultimii ani este supravegheat de Jandarmerie, pentru a se evita ranirea spectatorilor si chiar decesele. Cu toate acestea, legea satului pare sa fie mai puternica, caci fortele jandarmeriei, de cele mai multe ori, nu fac fata.