Miza Cheilor Bicazului? 10 ani prin tribunale pentru un proces verbal care s-a transformat în hotar
Procesul de limită teritorială între Neamț și Harghita a durat peste 10 ani și s-a disputat între două unități teritorial administrative, respectiv localitatea Bicaz Chei și localitatea Gheorgheni. Întâmplarea face ca aceste UAT-uri să se afle în județe diferite. Acest lucru a făcut posibil ca cele două Consilii Județene să poată face parte din proces ca intervenient, iar în momentul în care nu se ajunge la o înțelegere privind limita teritorială intervin și Instituțiile Prefectului.
Dincolo de aceste aspecte, procesul este derulat exclusiv între cele două UAT-uri, Bicaz Chei, respectiv Gheorgheni, celelalte părți având doar calitate de intervenient. În acest proces, Consiliile Județene și Instituțiile Prefectului au venit mult mai târziu, după ani de procese între cele două UAT-uri. În absența unui proces în instanță, situația putea fi rezolvată și prin comisii de delimitare teritorială între unități administrative convocate prin ordin de prefect și s-ar fi ajuns, oricum, la aceeași concluzie.
Potrivit fostului prefect, Daniela Soroceanu, care de altfel a făcut și recursul în instanță în calitate de prefect la decizia anterioară prin care s-a stabilit că județul Neamț pierde Cheile Bicazului, „nu este nimic pierdut din patrimoniul județului. Nu există noțiunea aceasta. Patrimoniul județului Neamț care este în inventar nu are nimic cu această identitate, denumire „Cheile Bicazului”. La fel cum nici județul Harghita nu are. Ea nu există, este o zonă geografică. Ce există în schimb în patrimoniul Bicaz Chei și al municipiului Gheorgheni sunt acele terenuri de aproximativ 700 de hectare care sunt poziționate în Rezervația Naturală de care răspunde comisia de fond funciar a unei localități sau a celeilalte. Deci nu are nicio legătură cu niciun patrimoniu prin care să dispună primarul cui să dea acele terenuri.”
Singurul conflict real pe această temă a graniței dintre județe este cel legat de partea economică. Întrucât există o zonă comercială în Cheile Bicazului, există această dispută între cine depinde de Neamț și cine depinde de Harghita.
„Nu este meritul niciunul prefect și al niciunui președinte de Consiliu Județean mai mare decât al primarului care s-a luptat pentru situația de acolo.”, a conchis Daniela Soroceanu.
Și pentru a clarifica situația unui proces care a durat peste 1 deceniu și în care s-au depus multe eforturi de ambele părți implicate, de reținut este faptul că decizia instanței a dat câștig de cauză UAT-ului Bicaz Chei, și prin aceasta și intervenienților: „Admite recursurile formulate de Comuna Bicaz Chei, OCPI Neamţ, UAT Judeţul Neamţ şi Consiliul Judeţean Neamţ, Instituţia Prefectului-Judeţul Neamţ.”, se arată în soluția pe scurt.
Motivarea instanței care a decis trecerea Cheilor Bicazului la Harghita a fost greu de înțeles la momentul respectiv, deoarece avea în vedere o Hotărâre de Guvern bazată pe delimitarea drumurilor naționale. În fapt, se cerea anularea unui proces verbal încheiat între cele două UAT-uri din anul 1998 (click aici pentru povestea procesului verbal), iar instanța a decis care e limita de hotar, deși niciuna dintre părți nu a solicitat acest lucru.
Dacă astăzi avem o decizie definitivă și irevocabilă prin care Cheile Bicazului au trecut înapoi la Neamț este pentru că prefectul județului Neamț, respectiv Daniela Soroceanu, a făcut recurs în anul 2019. Demersul a fost într-adevăr continuat de actualul prefect la ultimele termene din acest an dintr-un proces cu peste 50 de termene de judecată în mai mult de 1 deceniu.
Ca noutate, precizăm că preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, a depus pe 12 octombrie, o contestaţie în anulare împotriva deciziei definitive şi irevocabile a Curţii de Apel Ploieşti, din iunie 2020. Termenul de judecată fiind stabilit pentru 18 noiembrie 2020 și amânat pentru 13.01.2021 în vederea solutionări cererilor de abţinere formulate de doi judecători.
