Ministrul Mediului şi Pădurilor la Conferinţa ”Protecţia mediului în regiunea Mării Negre – o necesitate pentru dezvoltarea durabilă”

Ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, a deschis marţi, 29 noiembrie 2011, la Constanţa, lucrările Conferinţei ”Protecţia mediului în regiunea Mării Negre  – o necesitate pentru dezvoltarea durabilă”, organizată în parteneriat cu MMP.

Scopul reuniunii a fost lansarea unui dialog constructiv între toţi factorii interesaţi în protecţia mediului marin pentru realizarea unei dezvoltări durabile în regiunea Mării Negre.

În alocuțiunea sa, ministrul László Borbély a menționat că România se află la începutul implementării Directivei Cadru pentru Strategia Marină şi la momentul elaborării celui de-al doilea Plan de management al bazinului hidrografic al Dunării în conformitate cu Directiva Cadru pentru Apă. ”Trebuie să ţinem cont de faptul că Marea Neagră este unul dintre corpurile de apă cele mai ameninţate de poluare din lume, fiind o mare aproape închisă, care colectează apele uzate provenite de la o populaţie de circa 150 milioane de locuitori şi care are o conexiune redusă cu Oceanul Planetar”, a spus ministrul.

”Un rol deosebit de important l-a avut România, dar şi alte state din bazinul Dunării, prin măsurile de reducere a aportului de nutrienţi, a substanţelor periculoase, comparativ cu anii ’90-91. Totodată, implementarea Directivei Cadru Apa şi a altor directive care fac parte din acquis-ul în domeniul apelor au avut o contribuţie importantă la reducerea impactului antropic şi la îmbunătăţirea calităţii mediului marin”, a mai precizat Borbély.

”Implementarea Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin este un proces dificil  din cauza complexităţii mediului marin, a problemelor specifice zonei, la care se mai adaugă criza economică şi efectele schimbărilor climatice. Tocmai de aceea, la nivel european s-a discutat ca, pe perioada președinției Poloniei a Uniunii Europene, să se urgenteze implementarea acestei Directive”, le-a spus ministrul mediului, participanților la Conferință.

Totodată, László Borbély a precizat că, așa cum a demonstrat experienţa ultimilor ani, indiferent de ceea ce facem, costurile de mediu trebuie suportate de cineva. Ca exemplu, ministrul a menționat apariția, în timpul verii, a algelor pe litoralul românesc, care deranjează pe toată lumea, inclusiv turiștii. ”Ceea ce nu prea se spune este că această înflorire algală excesivă se datorează cantităților foarte mari de nutrienţi descărcaţi în mare din cauza lipsei sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare. Ori asta însemnă că, pentru a avea o mare mai curată, noi va trebui sa cheltuim mai mult pentru epurarea apelor uzate. Anul acesta s-a cheltuit 1 milion de euro numai pentru curățarea plajelor”, a atras atenția ministrul Borbély.

Pentru reducerea poluării, Ministerul Mediului şi Pădurilor a promovat un număr mare de proiecte pentru îmbunătăţirea calităţii apelor, atât din fonduri europene, cât şi de la bugetul de stat şi Fondul pentru Mediu şi va continua să menţină acest tip de proiecte ca proiecte prioritare şi pe perioada de programare bugetară 2014-2020. În acest context, László Borbély a spus că România trebuie să se mobilizeze pentru a putea beneficia de fonduri europene pentru protecția mediului: ”Sunt semnale că Uniunea Europeană va acorda foarte multe fonduri pentru mediu și biodiversitate în bugetul pentru 2014-2020, astfel că trebuie să ne pregătim temeinic pentru perioada următoare. De asemenea, Sinergia Mării Negre nu trebuie să rămână doar un plan schițat pe hârtie, ci trebuie să acționăm în sensul transformării ei într-o strategie care să fie apoi implementată cu scopul protejării mediului marin”.

Un alt subiect important în cadrul discuțiilor Conferinței l-a reprezentat combaterea eroziunii costiere, obiectiv important al politicii şi strategiei de mediu din România, în condițiile în care acest fenomen este deosebit de activ pe litoralul românesc, cea mai afectată fiind Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Cauza principală a intensificării eroziunii o constituie lipsa sedimentelor pe care Dunărea ar trebui să le aducă în Marea Neagră. Aportul redus de sedimente este cauzat de existența barajelor construite pe Dunăre şi afluenţi, precum şi a materialului biogen marin redus ca urmare a poluării marine.

Ministerul Mediului şi Pădurilor va continua să acorde o atenţie deosebită zonei Mării Negre şi va promova cu prioritate proiecte destinate protecţiei calităţii apei şi a mediului marin şi reducerii fenomenului de eroziune costieră.

”România a iniţiat o serie de acţiuni menite să stopeze eroziunea costieră. Acţiunile cuprind atât intervenţii la faleze cât şi la protecţia plajelor. În prezent ne aflăm în faza de finalizare a aplicaţiilor pentru finanţarea unor proiecte din axa 5 POS Mediu, care au ca suport fondurile europene. În prezent a fost demarată licitația și, după mulți ani de întârzieri, în ianuarie putem încheia procedura de depunere a documentației pentru aceste proiecte”, a mai spus László Borbély.

El a amintit că, în urma unui studiu iniţiat în 2005 şi finalizat în 2007, finanţat în întregime de Guvernul Japonez prin JICA, reiese că fără intervenţia autorităţilor, în 22 de ani se vor ivi mari probleme privind zona costieră din România. De asemenea, dintr-un alt studiu realizat prin Proiectul “Romanian COASTEROSION” reiese că  eroziunea de-a lungul coastei României a fost foarte intensă şi s-a dezvoltat pe o perioadă foarte lungă, motiv pentru care acest proces necesită o  intervenţie regională rapidă şi bine planificată.

”O soluție de succes constă în suplimentarea cantităţii de nisip disponibilă în curentul care asigură transportul de-a lungul coastei şi astfel să fie asigurat materialul necesar depunerii si reabilitării plajelor. Este inadmisibilă această neglijenţă, să stăm cu mâinile încrucişate. Ce-i drept mai avem timp până ce trec cei 22 de ani, dar nu putem să stăm şi să aşteptăm să dispară zona costieră a Mării Negre. Sper ca la începutul anului viitor să putem finaliza depunerea de documentaţie, totuşi, vorbim de circa 136 milioane de euro, bani europeni, pentru această zonă a ţării”, a încheiat ministrul mediului și pădurilor.

Pe agenda Conferinței Protecţia mediului în regiunea Mării Negre  – o necesitate pentru dezvoltarea durabilă s-au mai aflat subiecte referitoare la noile cerinţe de protecţia mediului conţinute în directiva UE privind strategia marină, impactul schimbărilor climatice asupra proiectelor de infrastructură şi asupra mediului marin, strategia UE pentru regiunea Dunării.