Îți dorești o Românie normală? Dar știi ce înseamnă asta?

Normalitatea este definită de Dicționarul Explicativ ca o stare firească a lucrurilor. Mai concret, normalitatea ar fi ceea ce agreează majoritatea indivizilor. În normalitate nu se încadrează oamenii fără loc de muncă sau venituri, nu se încadrează homosexualitatea, fumatul, bețiile, nu se încadrează niciun viciu, decât în varianta de excepție care întărește regula. În normalitate nu poți încadra peste jumătate din viața noastră cotidiană. În normalitate nu poți încadra nici măcar pornografia sau sloganul ”m**e PSD”. Starea de normalitate comunitară este un ideal comunist unde toată lumea trebuie să fie la fel, să aibă toți locuri de muncă, să nu fie vicii și nici măcar alte păreri decât cele ”normale”, adică agreate de majoritate.

Normalitatea mea nu este niciodată și normalitatea ta, nu este normalitatea unui homosexual, a unui iehovist, musulman, actor, om de știință, sportiv etc. Fiecare are și trebuie să aibă normalitatea lui. O normalitate comună nu se poate obține decât cu forța și acest concept de normalitate generală nu poate ieși decât din mintea unui om cu probleme.

Întreabă un preot ce i se pare lui normal, întreabă un sportiv același lucru, un politician, un om al străzii, întreabă-te pe tine și sunt șanse mari să constați că ce ți se părea normal acum ceva timp acum nu ți se mai pare normal.

Încearcă să fii o zi din viața ta normal adică să te încadrezi în normalitatea celor din jurul tău. Dacă vei reuși, atunci dorește-ți o Românie normală. Dacă nu… ai grijă ce îți dorești să nu cumva să ți se întâmple.

Iosub Robert