Intâlnirea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, cu ministrul olandez al Afacerilor Europene şi ministru pentru dezvoltarea cooperării, Ben Knapen

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a primit miercuri, 11 mai 2011, delegaţia condusă de ministrul olandez al Afacerilor Europene şi ministru pentru dezvoltarea cooperării, Ben Knapen.

În cadrul întâlnirii, cei doi oficiali au discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul Justiţiei, Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi aderarea României la Schengen, în prezenţa unor delegaţii care au inclus pe secretarul de stat Lidia Barac, directori cu atribuţii în cadrul MCV, precum şi pe ambasadoarea Olandei la Bucureşti, Tanya van Gool.

Cei doi oficiali au confirmat cooperarea strânsă în programele bilaterale în domeniul Justiţiei din ultimii ani, în special în domeniul pregătirii resurselor umane, cu sprijinul financiar substanţial al Olandei şi au subliniat că această cooperare trebuie continuată.

În privinţa MCV, oficialul olandez a remarcat faptul că progresele din ultimii doi ani sunt remarcabile şi apreciate la nivelul Guvernului olandez, pledând pentru continuarea lor în acelaşi ritm pentru modernizarea Justiţiei şi asigurarea respectării regulii de drept. Ministrul olandez a insistat pe necesitatea formării unei noi mentalităţi în rândurile magistraţilor, în spiritul reglementărilor şi reformelor adoptate în ultimii ani de Guvern şi Parlament. De asemenea, oficialul olandez s-a arătat interesat de combaterea corupţiei şi eficienţa Justiţiei în acest domeniu.

Ministrul Predoiu a subliniat că evoluţiile din domeniul judiciar au fost iniţiate încă din anii 1990, cu inamovibiltatea magistraţilor, organizarea judecătorească, reapariţia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ca instituţie cheie în sistemul judiciar şi au continuat în anii 2000, în special cu reforma din 2004 şi transformarea CSM în principala instituţie responsabilă în sistemul judiciar. Oficialul român a subliniat că România a făcut eforturi susţinute în ultimii 20 de ani pentru schimbarea legislaţiei, integrarea acquis-ului comunitar, investiţii în infrastructura sistemului judiciar. Aceste evoluţii au făcut ca la momentul aderării României la UE, în 2007, regula de drept (the rule of law) să fie un concept implementat, fapt ce a permis încheierea negocierilor de aderare. MCV a fost conceput ca un instrument de perfecţionare a sistemului judiciar şi de continuare a reformelor şi combaterii corupţiei.

În ceea ce priveşte combaterea corupţiei, ministrul român a arătat că au existat mai multe faze, începând cu reorganizarea instituţiilor anticorupţie şi lansarea anchetelor, iar în prezent o serie de cauze de mare corupţie îşi aşteaptă dezlegarea pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Oficialul român a arătat că acţiunea de combatere a corupţiei este continuă şi nu cunoaşte zone sociale sau profesionale interzise. Guvernul a asigurat, uneori cu eforturi politice considerabile, stabilitatea cadrului legal şi instituţional anticorupţie.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a prezentat reforma Codurilor fundamentale, care este unul dintre obiectivele centrale ale reformei sistemului judiciar. A insistat pe faptul că aceste legi includ instituţii moderne şi vor transforma nu numai faţa procesului civil sau penal, ci şi, prin intermediul Noului Cod Civil, a ţesăturii relaţiilor sociale de familie, proprietate, contractuale, etc.

Ministrul Predoiu a prezentat oficialului olandez programele de pregătire profesională pentru implementarea noilor Coduri, subliniind faptul că există fonduri suficiente, de aproximativ 2,5 milioane euro, alocate CSM/INM, Ministerului Public, ÎCCJ, din care 1,8 milioane euro finanţare nerambursabilă din partea Confederaţiei Helvete, astfel încât sistemul judiciar să-şi poată organiza corespunzător seminarii şi conferinţe pentru pregătirea profesională a magistraţilor şi personalului auxiliar pentru implementarea Codurilor.

Ministrul român a arătat că este conştient de faptul că procesul de schimbare a mentalităţilor este esenţial pentru reuşita schimbării la faţă în bine a Justiţiei. Membrii aleşi ai CSM şi şefii de instanţe şi parchete au un rol esenţial în această privinţă prin exemplul comportamental pe care îl oferă în calitate de lideri şi prin filosofia pe care o propagă şi practică în activitatea lor.

Ministrul Predoiu a subliniat cu argumente faptul că nu se poate accepta ideea conexării dosarelor Schengen şi MCV. De asemenea, a arătat că din punct de vedere tehnic România poate securiza frontierele, investiţiile substanţiale făcute în ultimii ani asigurând un standard tehnic de ultimă generaţie în această privinţă. România este la fel de preocupată de siguranţa frontierelor ca şi ceilalţi parteneri europeni, pentru că în această privinţă nu mai este vorba de Schengen sau MCV, ci de de România în Uniunea Europeană, a mai arătat ministrul român cu privire la această problemă.

Oficialul olandez şi-a exprimat deschis mulţumirea pentru deschiderea dialogului şi substanţa informaţiilor de care a luat cunoştinţă, felicitând Ministerul pentru progresul realizat în planul reformelor legislative. A arătat că este acum important ca toate aceste legi să fie citite şi asimilate de către magistraţi şi a subliniat că Guvernul olandez este conştient şi apreciază eforturile şi rezultate Ministerului Justiţiei şi ale conducerii acestuia.

Ministrul olandez şi-a exprimat speranţa ca, în curând, ministrul Predoiu să fie invitat în faţa Parlamentului olandez pentru a face o prezentare similară reformelor din Justiţie, provocărilor şi dificultăţilor, dar şi a soluţiilor pe care a constatat că Ministerul le-a imaginat pentru continuarea acestor reforme şi a cerut oficialilor olandezi să întreprindă demersuri în acest sens.

„Reforma a ajuns într-un punct în care Ministerul Justiţiei trebuie să predea în bună măsură CSM-ului ştafeta şi principalul efort pentru progres în sistemul judiciar. Prin finalizarea în curând şi adoptarea legilor de punere în aplicare a Codurilor, etapa reformelor legislative majore se încheie. CSM, ÎCCJ şi MP trebuie să mobilizeze acum sistemul pentru asimilarea Codurilor, utilizând eficient fondurile financiare importante pe care le-au primit în acest scop, aproximativ 2,5 milioane euro pentru moment. Reforma în sistemul judiciar trebuie să continue. În câţiva ani, graţie unor eforturi susţinute, s-a trecut de la întrebarea „de ce să facem reformă şi anticorupţie?”, la întrebarea „cum să facem reformă şi anticorupţie mai eficient?”, ceea ce semnifică o nouă mentalitate care începe să domine în sistem. CSM trebuie să se comporte din ce în ce mai mult ca un manager al comportamentelor în sistem, atacând frontal probleme precum întârzieri în redactarea sentinţelor, viciul de concepţie al programului volumului optim, „mentorizarea” şi sprijinirea şefilor de instanţe şi parchete pentru a stimula disciplina jurisdicţională pentru reducerea practicii neunitare la nivelul instanţelor, etc. Concentrarea CSM în principal pe aspecte legislative ar fi o eroare de strategie, care ar absorbi energia şi deturna atenţia de la problemele reale pe care trebuie să le atace conform competenţelor sale, respectiv recrutarea, pregătirea profesională, integritatea, etc. Preocuparea principală a noului CSM trebuie să fie preluarea frâielor manageriale ale sistemului şi întocmirea rapidă a unei adevărate politici de resurse umane. Acestea sunt provocări pe care noua generaţie de lideri din sistemul judiciar şi CSM va trebui să le rezolve. Legea stabileşte clar atribuţiile privind iniţiativa legislativa şi rolul Parlamentului. CSM va fi în continuare cooptat în acest proces conform legii, prin solicitarea avizelor pe legile cu impact pe Justiţie. Sistemul aşteaptă să fie manageriat profesionist, transparent şi onest. Aceasta înseamnă asumarea deschisă a responsabilităţii deciziei. Legea în sine nu poate rezolva problemele de macromanagement al sistemului şi micromanagement al instanţelor şi parchetelor, în special în ceea ce priveşte comportamentele. Macromanagementul judiciar şi micromanagementul instanţelor şi parchetelor reprezintă acum prioritatea. Vremea etalării filosofiilor şi intenţiilor a trecut, etapa marilor intervenţii legislative se apropie de încheiere, este acum timpul intervenţiilor manageriale directe şi aplicate în sistemul judiciar. „Chirurgul” principal este acum Noul CSM, care este chemat să „tragă” sistemul după el pentru Noile Coduri, pentru Noua Justiţie. Ministerul Justiţiei va rămâne alături de CSM atât timp cât va rămâne pe acest drum.”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, la încheierea întâlnirii cu oficialul olandez.