Foarte puțini români și-au manifestat intenția de a vota prin corespondență

0

Românii din diaspora spun că nu ştiu de posibilitatea de a vota prin corespondenţă, deşi legea a fost adoptată la finalul anului trecut, sau explică faptul că nu au timp pentru procedurile considerate prea complicate de înscriere în registrul electoral.

Parlamentul de la Bucureşti a votat anul trecut, după lungi dezbateri, legea votului prin corespondenţă, un act normativ criticat şi contestat, care este pe cale să fie modificat cu trei luni înainte de alegeri pentru că abia acum autorităţile şi-au dat seama că poate fi îmbunătăţit.

Legea votului prin corespondenţă a adus câteva inovaţii notabile. Principala prevedere, aşa cum îi spune şi numele, este posibilitatea de a vota prin corespondenţă, adică de acasă. Ce-i drept, această posibilitate este rezervată exclusiv românilor aflaţi în afara graniţelor, dar nu celor plecaţi în vacanţă, ci pentru cei cu reşedinţa sau domiciliul într-o ţară străină. Pentru a putea vota prin corespondenţă, un român din diaspora trebuie să se înscrie în Registrul electoral, adică să trimită prin poştă sau să depună personal o cerere scrisă în acest sens la misiunea diplomatică sau oficiul consular din ţara în care se află.

Aparent e simplu. Dar din aprilie şi până pe 22 august, în aproape cinci luni, abia 5.161 dintre românii plecaţi din ţară s-au înscris pentru votul prin corespondenţă. Asta deşi diaspora românească numără între şapte sute de mii (datele puţin probabile ale recensământului din 2011) şi peste trei milioane de oameni (estimările neoficiale, dar mult mai realiste). Cauzele sunt complexe: de la absenţa informaţiilor despre noua procedură de vot, la lehamite faţă de scena politică de la Bucureşti sau pur şi simplu lipsa timpului necesar înregistrării cererii de vot prin corespondenţă.

În primul rând, legea este proastă. Foarte mulţi vorbesc despre faptul că legea a fost făcută împotriva românilor din diaspora, ca şi când ar fi fost făcută ca românii să nu se înscrie. Pe locul doi în ierarhia motivelor din cauza cărora românii din străinătate nu şi-au manifestat dorinţa de a vota prin corespondenţă, preşedintele FADERE numeşte „campania de informare destul de slab făcută”. Al treilea motiv invocat este zvonul despre obligarea românilor din diaspora de a plăti contribuţiile la sănătate. Iar al patrulea motiv pentru care nu s-au înscris persoane este şi faptul că este vorba de alegeri parlamentare şi la alegerile parlamentare interesul este ceva mai scăzut decât la alegerile prezidenţiale.

Potrivit legii, instituţiile statului român responsabile de promovarea în rândul diasporei a noii modalităţi de vot prin corespondenţă sunt Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), iar ambele entităţi se laudă cu un palmares bogat în ceea ce priveşte acţiunile întreprinse.

Potrivit AEP, au fost realizate materiale informative (în format tipărit sau video) şi au avut loc întâlniri organizate în localităţile din străinătate cu prezenţă românească semnificativă. Instituţia se laudă că a realizat zeci de mii de ghiduri, pliante şi postere pe care le-a distribuit misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României din străinătate, le-a amplasat la sediile serviciilor publice de evidenţă a populaţiei şi de eliberare a paşpoartelor sau prin aeroporturile internaţionale din ţară. De asemenea, au fost realizate o serie de clipuri, încărcate pe canalul oficial de Youtube al AEP, destinate „informării şi educării cetăţenilor români din străinătate cu privire la procesul de votare”. Vizualizările acestor clipuri însă sunt extrem de puţine, între 120 – clipul cel mai puţin vizionat – şi 7.600 – clipul cu cele mai multe vizionări. Nici pagina de Facebook a AEP nu se bucură de o mai mare apreciere, având puţin peste 3.500 de like-uri.

La rândul său, MAE spune că pentru informarea românilor din străinătate despre votul prin corespondenţă „a fost folosită atât comunicarea tradiţională cu presa (conferinţe, interviuri, comunicate), comunicarea directă cu publicul ţintă (16 întâlniri ale ministrului delegat pentru românii de pretutindeni cu alegătorii din străinătate, informaţii oferite de către misiunile diplomatice în interacţiunea directă cu public solicitant de servicii consulare), precum şi comunicarea online (prin intermediul site-ului MAE, site-urile misiunilor diplomatice şi a canalelor de Social Media – în principal Facebook şi Youtube)”. Costurile aferente acestei campanii de informare s-au cifrat, potrivit MAE, la 285.720 lei.

Confruntat cu această problemă a numărului extrem de mic al românilor de peste graniţe care şi-au manifestat intenţia de a vota prin corespondenţă, Guvernul a pus zilele trecute în dezbatere publică un proiect de OUG prin care încearcă simplificarea procedurilor de înscriere a românilor din diaspora în registrul electoral. Astfel, potrivit proiectului, cererile de înscriere vor putea fi trimise şi prin e-mail, nu doar prin poşta clasică sau prin depunere în persoană la sediul ambasadelor sau consulatelor. O altă modificare vizează posibilitatea deschiderii de noi secţii de votare şi în localităţile unde nu există misiuni diplomatice dacă acolo îşi au domiciliul sau reşedinţa „cel puţin 100 de alegători”. Ordonanţa de urgenţă ar urma să fie adoptată săptămâna viitoare, după ieşirea din vacanţă a parlamentarilor.

Sursa: www.economica.net.

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate