Filofteia, protectoarea romanilor

In ziua ce urmeaza sarbatoarea Sfantului Nicolae, romanii crestin-ortodocsi o praznuiesc pe Sfanta Mucenita Filofteia, una dintre cele mai cinstite mucenite din Romania, ale carei moaste se afla in prezent la manastirea Curtea de Arges. Nascuta la inceputul secolului al XIII-lea, numele sau inseamna iubitoare de Dumnezeu. Filofteia, reprezentata iconografic in port popular (bulgaresc, deoarece a vietuit in vecinatatea orasului Tarnovo – Bulgaria), este un model de puritate si milostenie.

In scurta sa viata, Filofteia, ramasa orfana de mama, obisnuia sa daruiasca tot ce avea celor saraci, fapt care a transformat-o intr-o martira. Orbit de furie, tatal sau a vazut cum Filofteia impartea celor saraci mancarea pe care aceasta trebuia sa i-o aduca lui la ţarina  si a aruncat inspre ea cu toporul. Traditia spune ca locul unde Filofteia a murit ucisa de tatal sau la varsta de 12 ani s-a umplut de lumina care se revarsa in jurul sfintelor sale moaste.

Documentele istorice arată că moaştele muceniţei au rămas la Tarnovo şi sunt aduse în Ţara Românească după anul 1393, când ţaratul bulgar de la Târnovo a fost ocupat de către turci. Se pare că de aici sunt duse la Vidin, probabil până în anul 1396.

Pentru a nu fi profanate, sunt dăruite domnitorului Mircea cel Batrân (1386-1418), care le aşează în biserica domneasca Sfântul Nicolae de la Curtea de Argeş, pe atunci catedrală mitropolitană, ctitorie a domnitorului Basarab I Întemeietorul şi Nicolae Alexandru, fiul său. rămân acolo pană în anul 1893, când,datorită stării de degradare în care se află biserica, sunt mutate în biserica Sfântul Gheorghe, apoi în biserica Adormirea Maicii Domnului-Olari. În timpul primului război mondial sunt duse în paraclisul Mănăstirii Antim din Bucureşti, apoi revin la Curtea de Argeş şi sunt găzduite în marea biserica ctitorită de Neagoe Vodă Basarab.

Istoria consemnează că speriat că moaştele sfintei vor fi împrăştiate, Mitropolitul Cosma a rostit: “Poruncim cuvioşiei/ tale Arhimandrite chir Parthenie, Igumen Argeşului, să le pecetluieşti într- un săculeţu de bogasin nou lăsându- i afară numai mâna cea dreaptă pentru sărutarea norodului. şi aşa pecetluite să le/ aşezi în sicriu. Şi să ştie fieşcare/ să se ferească a nu cuteza să ciupească/ cât de puţin din sfintele moaşte, că am pus blestem asupra cui/ a cuteza a să atinge/ să ia. Într-a acesta şi chip să urmezi/! Şi să fii blagoslovit! 1791, mai 10”.

Prăznuită la o zi după sărbătoarea Sfântului Nicolae, pe 7 decembrie, este şi ea o protectoare a copiilor, mai ales a fetelor.

Gh. Adrian