Fără patimă: Radiologie şi imagistică bugetară. Cu Borza, Remus Borza

0
Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este Remus-Borza.jpg

Foto: www.remusborza.ro

Vocile cele mai active care combat proiectul de buget pe 2019 au depăşit etapa creionării unui contur, a personalizării sub o anume patină de efect. Felul în care vocile evoluează pe scena publică arată că mai degrabă sunt strunite sau aţâţate de diverşi antrenori aflaţi sub presiune, decât îndrumate de un dirijor sau aranjor de texte rafinat.

Excepţia notabilă o reprezentă figurile publice – cam puţintele – care-şi permit să spună ce vor în nume propriu, fără indicaţii, fără a rupe din context anumite fragmente convenabile. Şi unii, şi alţii pot ajunge la aceleaşi concluzii dezastruoase cu nuanţe apocaliptice, prefigurând o trântire cu strigături a bugetului în Parlament. În aşteptare, trăind într-o societate flămândă, avidă de informaţii complete şi corecte, simţim – chiar dacă o recunoaştem greu – că am ajuns (dramatic) la limita unde doar o bucăţică de informaţie sau judecată de valoare corectă nu convinge pe nimeni în afară de activiştii de partid apucaţi sau fabricanţii de titluri.

La această oră, de pildă, sunt cunoscute publicului larg nemulţumirile exprimate de Asociaţia Municipiilor din România şi respingerea propunerilor Ministerului de Finanţe în legătură cu preluarea integrală la bugetele locale a unor categorii de cheltuieli descentralizate. Primarii, indiferent de partid, au pus argumente convingătoare pe masă. Strict pentru Piatra Neamţ, ca de-un exemplu aproape macabru, pierderea preconizată, anunţată de primarul Dragoş Chitic, de încă 5,6 milioane lei e similară cu închiderea oraşului.

Că pe lângă primari de municipii s-a trezit Kelemen Hunor de la UDMR să se bage în seamă, anunţând pierderi între 17 şi 70 milioane lei la nivelul consiliilor judeţene, nu face decât să confirme că majoritatea de lucru parlamentară e pe cale să se schimbe decisiv. Dar şi deschide un front de luptă (sau negocieri?) direct cu vestitul preşedinte Marian Oprişan de la Vrancea, în prezent şef peste Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România.

Din bucăţi sau pe capitole, proiectul de buget e gata tocat şi îngrijorător de ridiculizat. Nu-ţi trebuie cine ştie ce cunoştinţe de specialitate ca să-i dai dreptate analistului economic Radu Soviani, care a sintetizat pentru psnews.ro ceva aproape de un diagnostic letal: doar pe o altă planetă se majorează salariile la stat şi scade deficitul. Cât priveşte deficitul bugetar (2,55%) şi creşterea economică (5,5%) analistul se întreabă direct dacă indicatorii macro-economici nu a fost daţi invers. Ceea ce ne aduce aminte de o poveste veche, cu Alexandru Graur şi Nicolae Topor. Academicianul îl întreabă pe nu mai puţin celebrul meteorolog în ce măsură se împlinesc prognozele meteo. Topor răspunde că patruzeci şi ceva la sută, motiv pentru care marele profesor continuă perfect natural: „Maestre, de ce nu le daţi invers?”.

În tot acest clocot, o analiză extrem de clară pare a trece puţin luată în seamă. Îi aparţine lui Remus Borza şi a fost publicată vineri pe siteul personal (www.remusborza.ro) . Sub titlul N-avem buget, dar „cifrele arată bine”, cel care a coordonat administrarea insolvenţei cu repetiţie de la Hidroelectrica prezintă jumătatea plină şi jumătatea goală a paharului, cum s-a dublat datoria externă a României şi îi scutură cu putere pe primarii care au umblat cu jalba în proţap.

Luând-o de la coada analizei, un pasaj e comparabil cu genul de concluzii reci ale unui doctor expert în radiologie şi imagistică: „Cu câteva ore, chiar minute, înainte ca Titanicul să se izbească de un iceberg și, ulterior, să se scufunde, pasagerii transatlanticului chefuiau, dansau, mâncau caviar, beau șampanii scumpe și își etalau ostentativ hainele și bijuteriile. Deși România riscă să se ciocnească cu criza chiar spre sfârșitul acestui an, primarii țării au executat un desant asupra doamnei Vasilica, cerându-i nici mai mult nici mai puțin decât vreo 77 miliarde lei. Domnul Dragnea, generos din fire, mai ales în an electoral, i-a cerut premierului să deschidă băierile pungii cu bănet. Ceea ce trebuie să înțelegem e că și Consiliile județene au alocări bugetare și venituri în jur de 70 miliarde lei, adică împreună cu primăriile vreo 140 miliarde lei anual. Adică vreo 35 miliarde euro toacă an de an autoritățile administrației publice. Cu toată această risipă de resursă financiară, mai mult de jumătate din satele și comunele țării nu au drumuri asfaltate, apă curentă sau gaze. Administrația publică locală este cea mai mare gaură neagră a bugetului de stat pe care toți guvernanții de după 90 au refuzat să o reformeze, să o restructureze. Polonia, o țară cu 38 milioane de locuitori și cu 90.000 de km pătrați, fiind mai mare ca suprafață decât România, și-a reformat administrația în 1998. De la peste 4.200 de UAT-uri a rămas cu mai puțin de 2.600. În Polonia, în fiecare cătun există apă curentă, canalizare, gaze și drumuri asfaltate. Și, pentru că și-a reformat la timp administrația, Polonia în perioada crizei 2008-2009 a fost singura țară din UE care a înregistrat creștere economică. Și din acest motiv Polonia are, an de an, excedente bugetare și comerciale. România are 3.181 de UAT-uri, moștenite din vremea comunismului. Mai puțin de o treime din aceste primării se autofinanțează din impozite și taxe. Marea majoritate a primăriilor stau cu mâna întinsă la bugetul de stat. Avem peste 400 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori și zeci de orașe cu mai puțin de 10.000 de locuitori, situație care ar atrage retrogradarea lor sau ar impune comasarea”.

Mai e ceva de adăugat? Sigur, o invitaţie la lecturarea şi înţelegerea analizei lui Borza (https://www.remusborza.ro/n-avem-buget-dar-cifrele-arata-bine/ ). Indiferent cât a fost, este şi va fi de contestat, actualului deputat independent îi stă mai bine, este mai penetrant decât în echipa politică a lui Călin Popescu Tăriceanu. Ba chiar îşi consolidează o poziţie în categoria „respectat, dar nu şi acceptat”, minunat descrisă de profesorul Mircea Coşea, la Piatra-Neamţ, într-un interviu acordat în… octombrie 2014.

Viorel COSMA

Sursa: stirinationale.eu

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate