Duminica Mariei Egipteanca
Duminica de astazi, 10 aprilie 2011, este duminica a cincea din Postul Mare, fiind cunoscuta si sub numele de “Duminica Mariei Egipteanca”. Maria Egipteanca este un simbol al femeii pacatoase intoarse la dreapta credinta. Sunt multe cazuri de sfinti in lumea crestina care mai inainte au fost pacatosi, dar care prin pocainta au ajuns la o stare de sfintenie. Cu toate acestea, a existat din vechime conceptia, nedreapta am putea spune, prin care femeile au fost mult mai drastic pedepsite pentru pacatele lor decat barbatii. Mentalitatea aceasta provine din Vechiul Testament, din vina Evei pentru caderea omului in pacat. Dar aceasta mentalitate a fost inabusita odata cu venirea Mantuitorului si izbavirea de pacatul originar.
Un exemplu in acest sens este si viata Mariei Egipteanca. De tanara aceasta a dus o viata pacatoasa in Alexandria, Egipt, in secolul al XI-lea, pana cand, manata de curiozitate, se alatura unor pelerini care mergeau cu corabia inspre Ierusalim. Ajunsa in Ierusalim, continua sa duca acelasi stil de viata desfranata. În ziua închinată cinstirii Sfintei Cruci, Maria a mers împreuna cu ceilalţi pelerini, dar în prag o putere nevăzută părea să o împiedice să intre, din cauza greutatii pacatelor sale. S-a cait si a cerut ajutorul Maicii Domnului, iar a doua zi a putut sa se inchine Sfintei Cruci in biserica. Din acest moment, viata sa va lua o alta turnura. Pleaca in pustie, unde va trai timp de 47 de ani intr-un post sever, pana cand un monah preot, Zosima, a dat peste ea din întâmplare, a ascultat povestea ei, a împărtăşit-o, iar după câtva timp s-a întors sa o îngroape, fiind ajutat la săparea mormântului de către un leu. Maria Egipteanca s-a dus la Domnul pe 1 aprilie 522.
Teologii o compara pe Maria Egipteanca cu Sfantul Ioan Scararul, in masura in care ea, prin asceza ei, devine o condensare a tuturor virtutilor, un “inger in trup”. Duminicile Sfinţilor Ioan Scărarul şi Maria Egipteanca au aşadar, aceeaşi funcţie. Ele propun credincioşilor, care se apropie de capătul eforturilor lor, modele vii, „icoane” ale vieţii duhovniceşti privite după cele două dimensiuni esenţiale ale sale: înfrânarea si cainta.
Postul Mare este o scara a pocaintei si o perioada in care oamenii pot fi iertati de pacat prin Moartea si Invierea lui Hristos. Iar Duminica Mariei Egipteanca nu poate fi decat o explicatie a faptului ca iertarea poate fi obtinuta de orice pacatos, atat timp cat constiinta e treaza, atat timp cat exista pocainta, post si rugaciune si dorinta de a fi iertat.
“Prin căinţă, Maria s-a făcut, din prostituata care era, mireasă a lui Hristos. Odinioară pricină de cădere pentru mulţi, graţie răsturnării căinţei ea devine un adevărat soare ce călăuzeşte acum pe mulţi spre mântuire.” (Makarios Simonopetritul)
