CONSTANTIN FILIMON A MURIT ÎN CONDIŢII TRISTE!

Într-o lume imperfectă, plină de mofturile celor care încearcă să-ţi bage beţe-n roate şi să te denigreze, mai ales când ai merite notabile, talentul şi strădania fără odihnă pentru a te autodepăşi par nişte ciudăţenii respingătoare. Ce s-a întâmplat cu Paul Gauguin şi Van Gogh? Un  mic burghez conformist ar putea spune că sunt două destine damnate, două existenţe irosite, doi artişti care valorează mai mult morţi decât vii! Probabil că acelaşi lucru se spune deja despre plasticianul român Costică Filimon(vezi foto nr. 1, foto nr. 4, foto nr. 10), dispărut fulgerător dintre noi. Plasticianul se retrăsese la un azil de bătrâni. Nu-mi permit să spun tot ce am auzit despre tratamentul aplicat acestui om din respect pentru creaţia sa artistică. Despre C. Filimon, înhumat astăzi, 12  august 2013, la cimitirul de pe Borzoghean se va mai vorbi, mai ales că este un pictor modern, mai puţin conformist, dar cu rădăcinile înfipte adânc în expresionismul franco-german de la sfârşitul primului război mondial. Cine a reuşit să cumpere lucrări realizate de C. Filimon se poate considera mai bogat cu câteva zeci de mii de euro. Cota artistului a crescut şi va creşte în continuare. Până la deschiderea apetitului autorităţilor locale şi naţionale pentru a i se deschide şi accesul în muzee, artistul nu are mult de aşteptat, mai ales că acolo unde se află va fi tratat cu infinit mai mult respect şi consideraţie! Aşa-i în lumea celor drepţi! Câteva dintre tablourile sale, expuse cu prilejul retrospectivei de la începutul lunii iulie 2011 pot fi admirate şi în pagina acestui ziar(vezi foto nr. 2, 3, 5, 6, 7, 8, 9, 11). C. Filimon a avut şi prieteni(vezi foto nr. 12)