COMUNIŞTII „CORECTAU” ISTORIA CU… BIDINEAUA!

Una dintre cele mai frumoase clădiri ecclesiale din judeţul Neamţ este, fără îndoială, biserica de rit creştin-ortodox(stil nou) cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Piatra Neamţ(vezi foto nr. 1 şi foto nr. 2). Lucrările s-au întins pe o distanță de aproape 17 ani, din 1930 și până în 1947, când a avut loc sfințirea și târnosirea, de către prea-vrednicul Mitropolit al Moldovei acelor ani, Î.P.S. Irineu Mihălcescu, trecut brusc și suspect la cele veșnice, în ziua de 5 aprilie 1948. S-a insinuat atunci, că ar fi fost otrăvit pentru a i se oferi scaunul mitropolitan lui Justin Marina, alias ”mitropolitul roșu”, omul de încredere al liderului comunist Gheorghiu Dej. Printre ostenitorii de ispravă, cu mult folos credincioşilor creştini din cartierul „Precista”, se pot pomeni câteva nume celebre,: arhitecţii Roger H. Bolomey, F. E. Droz și antreprenorii în domeniul construcţiilor Carol Zanne şi Vincenzo Puschiasis, ultimii doi fiind recunoscuţi şi prin calităţile lor de maeştri în zidărie şi sculptură. Primul preot-paroh al bisericii a fost Constantin Mătase(vezi foto nr. 3-sursa imaginii: www.doxologia.ro).
ROSTUL BIDINELEI CU VAR
Venirea comuniștilor la putere a însemnat, printre altele, adoptarea unui nou cod de percepție și conduită, până la pretinsa victorie a ateismului bolșevic în România, în conformitate cu noua iconografie idolatră, impusă de stalinismul Rusiei sovietice. Una din consecințele acestei viziuni a constat în acoperirea cu var a portretelor ctitorilor din Casa Regală a României, fapt petrecut și la Piatra Neamț, în parohia preotului C. Mătase. În interiorul bisericii Precista, existau două portrete remarcabile, reprezentându-i pe M. S. regele Mihai I și pe acela al preotului C. Mătase. În mod firesc ar fi trebuit să existe și reprezentarea patriarhului B.O.R dar și imaginea mitropolitului Moldovei, dar despre aceste…”amănunte” nu suflă nimeni o vorbă. Cu trecerea anilor, prin spălarea și curățarea pereților bisericii, varul a fost înlăturat și a fost recuperat doar portretul preotului C. Mătase. În privința celuilalt portret, dedicat M. S. regele Mihai I(vezi foto nr. 4), nu s-a mai putut face nimic deoarece efigia monarhului-donator fusese distrusă, iremediabil, prin martelare. În locul portretului regal a fost agățat, într-un cui, un tablou lipsit de valoare artistică, reprezintând martiriul Sfântului Sebastian. Fără îndoială, alegerea acestei teme nu poate fi întâmplătoare, ci sugestivă, dar vremurile s-au mai schimbat, deși mentalitatea unora dă semne de inerție. Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din Piatra Neamț, cunoscută mai ales sub numele de ”Biserica Precista”, a fost ridicată prin contribuția mai multor donatori, la loc de frunte fiind chiar regele Mihai I, care a oferit din caseta personală o sumă foarte importantă. Din acest motiv, portretul său figura pe unul din pereții bisericii, la intrare, nicidecum pentru că ar fi fost doar fruntea statului, așa cum acreditează unii indivizi, aflați încă sub influența negativă a fostelor organe represiv-șantajiste din fosta Securitate. În biserica localității Mislea, din județul Prahova, ridicată prin contribuția localnicilor, dar și cu un important sprijin financiar din partea regelui Carol al II-lea, portretele celor mai importanți donatori-ctitori, P. F. Patriarh Miron Cristea și regele Carol al II-lea, au fost acoperite cu var, din ordinul administrației comuniste. Sub regimul ceaușist, preotul-paroh al acelei biserici, Trandafir Dumitrescu(nepotul cunoscutului patron al ziarului ”Universul”, Stelian Popescu) a dispus curățarea pereților. Atunci, au ieșit la iveală cele două portrete. Pentru că delațiunea era la modă, ca și astăzi de altfel, cineva a informat-o pe secretara de partid din comună. Aceasta a sosit la fața locului, cu un topor, somându-l pe preotul respectiv să acopere efigiile ctitorilor, cu var. Preotul Trandafir Dumitrescu(Dumnezeu să-l odihnească în pace) a refuzat, motivând că nu are acest drept și că nu dorește să profaneze un lăcaș de cult. Dacă dumneaei dorește așa ceva, n-are decât să o facă, dar va imortaliza momentul cu ajutorul unui aparat fotografic! Puțini mai cunosc astăzi că la Mislea a funcționat la începuturile regimului comunist o închisoare politică în care au fost întemnițate, printre alte opozante, soția mareșalului Ion Antonescu și soția liderului țărănist Corneliu Coposu, doamna Arlette Coposu. Am relatat acest episod picant, în cotidianul ”România liberă”, prin 1997. Trebuie să recunoaștem că preoții nu duceau lipsă de curaj, fapt lăudabil, dar puțin mediatizat. Astăzi, dacă dispozitivul securisto-represiv nu mai este îndreptat împotriva Bisericii, fiind direcționat mai ales către mass-media, avem convingerea că se va produce și îndelung-așteptata reparație: măcar o fotografie ieftină, descărcată de pe net, cu imaginea celui mai important donator, regele Mihai I. Faptul că mai persistă încă, unele antipatii nejustificate, din partea Cotroceniului, față de regele Mihai I, nu va avea cum pricinui neplăceri nimănui. În fond, este vorba de restabilirea unui adevăr. Chiar dacă pe incendiatorul portului francez, Rouen, îl cam deranjează!
PATRIMONIU
În anul 1826, în actualul cartier Precista, peste drum de actuala biserică, a fost terminată ridicarea primei biserici, purtând hramul cu același nume. Principalul donator a fost un negustor macedonean, Sterie Negoiță. Trecerea anilor și-a spus cuvântul: degradându-se iremediabil, clădirea a fost demolată. O parte din inventarul acesteia(inclusiv osuarul) se regăsește în interiorul actualei biserici: numeroase piese ce compun ”tâmpla”(catapeteasma-iconostasul) și o frumoasă icoană a Sfântului Haralambie, achiziționată de bogatul comerciant în 1818,(vezi foto nr. 6), de dimensiuni respectabile, lucrată cu pulbere de aur și ferecătură de argint, sunt donații ale aceluiași generos ctitor machidon, Sterie Negoiță. Una dintre frumoasele piese de mobilier ecclesial, magistral sculptată, asemănătoare așa-numitei kathedra(vezi foto nr. 7 și nr. 8-detaliu), a fost donată bisericii ”Adormirea Maicii Domnului”, de către Ioan Rusu, tatăl actualului preot-paroh, Mihai Rusu, cu mult înainte de a afla că din familia sa se va ridica și un preot cu har, îndrăgit de comunitate, iar acela va fi chiar fiul său. Preotul Mihai Rusu și-a dedicat o parte din existența sa abilităților de a reprezenta sculptural, profunzimi și teme teologice la care foarte puțini s-ar fi gândit. Fiecare operă a preotului Mihai Rusu te obligă la meditație adâncă, atât prin calitate, rafinament, originalitate cât și prin materializarea artistic-inedită a preocupărilor sale (vezi foto nr. 9). Conform spuselor preotului Mihai Rusu, fresca a fost realizată de către Profeta și Dumitru Irimescu, în urma recomandărilor academice primite direct din partea unei somități în domeniul iconografiei artei bizantine și a picturii feudale românești, maestrul I. D. Ștefănescu(nepot al lui Barbu Ștefănescu Delavrancea și ginerele lui Alexandru Vlahuță) I. D. Ștefănescu a fost elevul renumitului bizantinolog francez, Charles Diehl. Pentru executarea frescelor, cei doi frați Irimescu au primit o sumă frumoasă, dar la câteva zile a fost decretată prima stabilizare monetară, din august 1947. Cei doi pictori au trăit multă vreme cu impresia că la mijloc a fost un blestem, constatând că valoarea muncii lor s-a transformat în fum. Asupra familiei artistului Dumitru Irimescu(vezi foto nr. 11) se poate vorbi de un blestem, la care a fost părtașă chiar acuarelista nemțeană Iulia Hălăucescu. Despre turnătoriile la Securitate ale soțului Iuliei Hălăucescu, cunoscut sub numele de Petroniu, se pot spune destule. Un preot respectabil și vertical din acest oraș, a obținut de la CNSAS dovezi zguduitoare în acest sens, pe care le-am prezentat public, în urmă cu câțiva ani. Alți doi plasticieni, astăzi trecuți la cele veșnice, Tereza Gogu și Petru Petrescu ar fi putut completa imaginea turnătoriilor securiste, comise de Hălăucescu împotriva lor. Pe unul din peretii bisericii se află, înrămat, releveul-propunere, cu pictura de interior, datorat cunoscutului plastician ieșean, Ștefan-Eugen Bouscă, din valoroasa generație a pictorilor Nicolae Tonitza, Octav Băncilă și Mihăilescu-Craiu(vezi foto nr. 10)
TEXT ȘI FOTO: MIHAIL-SORIN GAIDAU