Chipul lui Grigorescu in icoanele de la Agapia – 173 de ani de la nastere

0

Nicolae Grigorescu s-a nascut pe 15 mai 1838, in satul Pitaru, judetul Dambovita. Anul acesta se implinesc 173 de ani de la nasterea celui care a ales calea picturii de mic copil. Angajamentul de a picta icoanele pentru Manastirea Baicoi pe care si l-a luat la varsta de numai 14 ani nu poate demonstra decat o precocitate extraordinara si un nou inceput in viata maestrului Nicu, care ajunge sa fie considerat un mare iconar cu drept de prima semnatura. In decursul anilor 1854-1855, Nicolae Grigorescu  va lucra la Manastirea Caldarusani pentru a decora agheasmatarul din curte, a picta cateva icoane si un sfant pe bolta pronaosului. In urma unui incendiu din 1940, o parte din lucrari au fost distruse, insa in muzeul Manastirii se mai pastreaza 10 icoane, dintre care doua sunt semnate de Grigorescu si doua sunt datate.

Petrecand o iarna in Muntii Neamtului si fiind nevoit sa isi castige singur traiul, pictorul s-a inteles cu un negustor din Piatra Neamt  sa ii puna la loterie  una dintre cele mai reusite icoane, fapt care i-a adus un success incredibil. O alta icoana i-o trimite Taveftei Ursache, arhimandrita Manastirii Agapia, care avusese ocazia sa vada icoana expusa la loterie. Frumusetea icoanei si renumele de care se bucura pictorul Grigorescu in calitate de mester zugrav ii asigura incredintarea picturii murale a intregii manastiri Agapia din Neamt, contra unei sume de 2000 de galbeni.

Contractul cu manastirea Agapia a fost incheiat pe 2 aprilie 1858 si il obliga pe pictor sa finalizeze lucrarea in cel mult un an si sase luni. La Agapia, icoanele si pictura murala dovedesc calitatea superioara a lucrarii minutioase. Icoanele sale ating o tehnica desavarsita, fiind catalogate drept opere capitale ale stilului neoclasic in arta noastra. Tendinta realista in zugravirea chipurilor sfintilor devine din ce in ce mai evidenta, Grigorescu lucrand dupa modele vii.

Geniul lui Nicolae Grigorescu in pictura de la Agapia este acela de a crea un stil romanesc al picturii religioase. Este demn de remarcat un chip, acela al profetului Daniil, in realitate, un autoportret din tinerete al lui Grigorescu. Poate cea mai desavarsita lucrare este icoana Maicii Domnului cu Pruncul in Brate, reprezentand chipul unei taranci din satul Filioara, un chip autentic romanesc.

La rugamintea maicilor, Grigorescu organizeaza o scoala de desen la Agapia. In septembrie 1861, la inteventia lui Kogalniceanu, Grigorescu primeste una dintre cele trei burse de 260 de galbeni pentru a studia in Franta.

De la Văratec  se ajunge la  Mănăstirea Agapia fie pe scurtătura tăiată prin pădure către nord, trecând prin Filioara (DC 168), fie revenind pe drumul naţional, pentru ca după 4 km să ne îndreptăm spre vest pe DJ 155 D, fie pe un drum forestier de un pitoresc deosebit. Faţă de Piatra Neamt, mănăstirea se află la o distanţă de 43 km, iar faţă de Târgu Neamţ la 9 km.

Izvoare scrise au consemnat existenţa unui sihastru, pe nume Agapie, care a ridicat în secolul al XIV-lea o bisericuţă de lemn, distrusă ulterior de o avalanşă, pe un loc situat la 2 km de mănăstirea actuală. După 1600, un număr tot mai mare de călugări s-au strămutat de la Agapia Veche la Agapia din Vale, iar biserica de lemn a devenit în curând neîncăpătoare şi s-a pus tot mai acut problema construirii unui nou lăcaş capabil să găzduiască un număr mai mare de monahi.

M. Kogalniceanu spunea: “Tablourile de la Agapia formeaza pentru Moldova  o adevarata galerie de pictura, care va atrage intotdeauna admiratia romanilor si stima strainului cunoscator”.
Referindu-se la momentul sfinţirii şi la valoarea picturii de la Agapia, Alexandru Vlahuţă scria şi el: “După trei ani, Agapia în sărbătoare îşi sfinţea podoaba de care cu drept cuvânt se putea mândri. Din câte biserici avem în ţară nici una nu închide o aşa de aleasă comoară artistică, atâta bogăţie de viaţă cerească, exprimată aşa de frumos, aşa de curat şi cu atâta putere… Parcă nu mai este de mână omenească ! Aşa se minunau maicile clătinând din cap. Acolo rămâne un muzeu şi o şcoală de pictură bisericească.”

Lăcaşul a devenit mănăstire de maici începând cu secolul al XIX-lea. Pe lângă Mănăstirea Agapia funcţionează singurul seminar de fete din zona Moldovei, Seminarul Teologic Monahal “Sfânta Cuvioasă Parascheva”, înfiinţat în vremea patriarhului Justinian Marina. Agapia se situeaza pe locul al II-lea intre cele mai mari manastiri de maici, dupa Varatec (424 de maici).

Pictorul Nicolae Grigorescu s-a stins pe 21 iulie 1907 la Campina.

Emilian Zaharia

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate