CHINA ÎN REPREZENTĂRI NUMISMATICE, LA PIATRA NEAMŢ. PROFESORUL-COLECŢIONAR DUMITRU VARODIN jr.

 Absolvent al Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport, profesorul Dumitru Varodin jr. a fost repartizat la Piatra Neamţ. El este urmaşul unei onorabile familii de intelectuali băcăuani, iar tatăl său, prof. D. Varodin sr. a fost co-fondatorul şi directorul Liceului Sportiv din Bacău. Datorită calităţilor personale, simţului său didactic şi pedagogic  a devenit antrenor de fotbal, cu licenţă UEFA(cea mai înaltă gradaţie). A practicat fotbalul în cadrul cluburilor consacrate şi cu tradiţie bine definită, la Ceahlăul Piatra Neamţ, Dinamo-Bacău, Sportul Studenţesc, ASA Târgu Mureş şi Jiul Petroşani având şi o bogată experienţă sportivă în Italia.

Profesorul Dumitru Varodin jr., din Piatra-Neamţ, este posesorul unei colecţii de numismatică, unicat în România. Doar câteva persoane din Europa mai deţin un asemenea patrimoniu. “Am avut, până nu demult, 16.839 de monede, grupate tematic în două părţi distincte, dar mi-am îmbogăţit colecţia, periodic, numai cu rarităţi demne de vitrina oricărui muzeu european de profil. Aproape 13.000 de piese reuşesc să acopere reprezentativ şi onorabil un număr de 202 state ale mapamondului, 48 de teritorii autonome şi 192 de foste imperii, enclave, etc. Unul dintre indiciile independenţei unui stat este şi moneda proprie” a precizat dl. Dumitru Varodin(vezi foto nr. 1). Fără îndoială, soţia sa, doamna dr. Lidia Varodin(vezi foto. nr. 2) a fost cel mai important susţinător al profesorului-colecţionar. Nu este uşor să-ţi împarţi viaţa cu un împătimit al numismaticii dacă nu dispui de multă înţelegere, tact, şi aceleaşi afinităţi spirituale. Mai bine de trei decenii, profesorul Varodin a acumulat un adevărat tezaur, valorând aproape 600. 000 euro, la preţul actual al cursului de schimb pe piaţa liberă a colecţionarilor. Pentru obţinerea unor exemplare deosebite ai nevoie de mulă abilitate diplomatică, tenacitate şi putere de convingere. Colecţionarii fac parte dintr-o altă lume, cu reguli stricte: trebuie să ştii când să renunţi la o piesă “de suflet” pentru alta, mai valoroasă, trebuie să conservi relaţiile vechi şi să descoperi noi oportunităţi. Un colecţionar total ar putea lansa un slogan, parafrazând o veche lozincă, specifică doar câmpului de luptă: de la “totul pentru front, totul pentru victorie”, la “totul pentru schimb, totul pentru colecţie”. În lumea selectă a marilor colecţionari circulă informaţii precise, interesante, uneori fascinante pe care nu le vei găsi în nici o lucrare, sau catalog internaţional, de specialitate. Pentru fiecare monedă dobândită s-au purtat tratative, s-a dus o luptă aprigă de convingere, s-au făcut concesii incredibile(uneori), dar rezultatul final poate fi admirat în propriul clasor, sau album. Sunt convins că fiecare dintre cititori va găsi ceva de admirat la un colecţionar internaţional, pur-sânge, aşa cum este D. Varodin. Fiecare monedă are o istorie a sa, reprezentând o bornă culturală, istorică, tehnică, într-un anumit moment al dezvoltării civilizaţiei umane. O monedă poate oferi un adevărat carusel informativ, strâns legat de imperatorul, regele, principele, voievodul, sau uzurpatorul unui tron. Afli, câteodată, cine a fost autorul unor excepţionale lucrări numismatice, ce forţă economică avea statul respectiv, din ce motive a fost scos pe piaţă cutare sau cutare taler, denar, franc, leu, etc. Este şi cazul unor rarissime piese din colecţia Varodin, “bătute” sub domnia unor personalităţi precum Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, sau chiar Iacob Heraclide(alias Despot-vodă). Despre toate astea, şi multe altele veţi afla într-un episod viitor, plin de semnificative şi incitante detalii.

 DOUĂ EXPOZIŢII FARAONICE

Cea mai mare şi mai completă expoziţie personală de numismatică din istoria României poartă inconfundabila amprentă a profesorului Varodin. Acest colecţionar a reuşit performanţa inegalabilă de a fi singurul român care a fost invitat de Guvernatorul General al B. N. R., dl. Mugur Isărescu să-şi expună valorile în incinta Sălii de Marmură a Băncii Naţionale a României, vreme de trei săptămâni, începând cu 31 ianuarie 2005, ziua vernisajului. Evenimentul a fost deschis de dl. Mugur Isărescu, fiind însoţit de domnii Mişu Negriţoiu şi Adrian Vasilescu.(vezi foto nr. 3, 4 şi 5, realizate de dl. Cornel Miftode, de la C.M. IMAGO) La 06 februarie 2008, în Sala Voievozilor a Palatului Culturii din Iaşi, Dumitru Varodin a organizat cea mai mare şi amplă expoziţie de numismatică a unui colecţionar privat din Moldova, din ultimele decenii, împreună cu un simpatizant al său, căruia îi formase şi cultivase gustul pentru moneda veche şi medieval românească, mult mai tânărul colecţionar bucureştean Laurenţiu Grigorescu.

 PIESE CHINEZEŞTI…

   Pentru foarte mulţi dintre noi, boom-ul economic, financiar şi militar al Republicii Populare China a fost mai mult decât o surpriză. Foarte discret, statul chinez a ştiut să facă mari sacrificii şi atractive concesii celor mai puternice companii şi trusturi transcontinentale, strângând din dinţi şi acumulând “ban pe ban”. Îngrădind unele libertăţi democratice, dar înarmându-se până în dinţi pentru auto-apărare, R. P. Chineză a devenit unul dintre cei mai puternici bancheri ai lumii şi ţara cu cele mai mari rezerve valutare. Până şi S.U.A datorează sume  mari de bani statului chinez! Profesorul Dumitru Varodin a reuşit să acopere, prin achiziţiile sale numismatice, o bună parte din istoria medievală, modernă şi contemporană a Chinei. Un episod nefericit şi dureros pentru China a fost concesionarea Hong Kong-ului(cu acte) în 1898, către coroana britanică, vreme de 99 de ani, sub presiunea armată a câtorva puteri armate occidentale, interesate economic. În 1842 Hong Kong a fost ocupat, de facto, de către englezi, în urma Primului Război al Opiului(1839-1842). China a învăţat bine lecţia aspră a trecutului şi astăzi poate face faţă oricăror provocări şi ameninţări. Situaţii similare se petrec şi în România zilelor noastre: organizaţii criminale internaţionale încearcă să-i îndobitocească pe români prin reprezentanţii lor, aflaţi în importante funcţii politice, administrative şi de comandă. Scopul este acelaşi: transformarea statului român într-o colonie bună doar pentru exploatare, jaf şi piaţă de desfacere pe fondul încurajării consumului de droguri, aservirii justiţiei şi al extinderii proxenetismului, prostituţiei, corupţiei. Puteţi admira câteva monede coloniale, ilustrative pentru perioada dintre cele două războaie ale opiului( vezi foto nr. 6, în stânga imaginii), emise după incendierea şi distrugerea unei bijuterii arhitectonice, Palatul de Vară Yuanmingyuan(1860),  şi o monedă chinezească jubiliară, pusă în circulaţie în anul 1998(vezi foto nr. 6, în dreapta imaginii şi foto nr. 6-bis), anunţând oficial că Hong Kong-ul a revenit definitiv la China. Moneda jubiliară este lucrată în argint cu un înalt titlu de nobleţe-puritate, având imprimată, printr-o tehnologie specială, imaginea policromă a fostei colonii britanice, dominată de zgârie-nori. O altă curiozitate numismatică ar fi dolarul de argint…sovietic(shen-shi) din Jiangxi-Fujian(vezi foto nr. 7-avers), dar şi bancnote cu efigia lui Vladimir Ilici Lenin, asemănătoare rublelor(vezi foto nr. 8). Au fost emise şi monede dintr-un aliaj ieftin, din cupru-nichel.  Pe teritoriul Chinei interbelice a prins viaţă o entitate statală comunistă de inspiraţie stalinistă, autarhică, auto-intitulată Republica Sovietică Chineză(1931-1934), condusă de Mao Zedong(vezi foto nr. 9), Zhu De şi Zhou Enlai. Singurul strateg capabil să facă faţă Armatei Roşii Chineze a fost generalul Chiang Kai-shek(vezi foto nr. 11), delegatul Kuomintang, sau Guomindang(Partidul Naţionalist Chinez, formaţiunea politică aflată la conducerea Chinei burgheze). Beijing-ul nu mai era capabil să controleze imensitatea unui imperiu feudal-burghez, cu picioare de lut, în vreme ce maoiştii reuşiseră să-şi formeze unităţi administrativ-mobile, un sistem financiar-bancar propriu, cu monedă-etalon de argint, un sistem agricol, de transport, comunicaţii, poştal, sanitar, învăţământ, suficient de capabil să gestioneze mai multe provincii neglijate. Dolarii victorieni, de argint, pentru Hong Kong, din anii 1866 şi cei emişi sub domnia regelui Edward VII(1901-1910), în 1909, probează o mare dezvoltare economică a tinerei colonii britanice, pe seama slăbiciunii şubredului imperiu chinez, devenit “vacă de muls” pentru marile puteri occidentale: Anglia, Franţa, Germania, Rusia şi S.U.A.(vezi foto nr. 10). Considerat “părinte al patriei”, revoluţionarul democrat dr. Sun Yat-sen (1844-1925) a fost unul dintre principalii ideologi şi lideri ai revoluţiei burghezo-democratice din 1911, care a răsturnat dinastia manciuriană Qing, transformând China într-o republică. Reformatorul, dr. Sun Yat-sen(vezi foto nr. 12) a fost fondatorul Guomindang, primul preşedinte al Chinei şi promotorul “celor trei principii” fundamentale pentru edificarea Chinei moderne: naţionalism, democraţie şi reforme sociale. Pe acest fond de pionierat politic fragil, s-au interpus anumite interese ale castei militare conduse de generalul şi politicianul Yuan Shikai(16 septembrie 1859– 6 iunie 1916), care intenţiona să restaureze monarhia. Generalul Yuan Shikai a devenit al doilea preşedinte al Republicii China, sub mandatul său fiind emise mai multe monede(vezi foto nr.13 şi foto nr. 14). În colecţia dedicată Chinei se întâlnesc monede tibetane din argint(foto nr. 15) şi monede cu putere de cumpărare redusă, din secolul al XVIII-lea(foto nr. 16). Interesante sunt şi monedele taiwaneze din bronz şi argint cu efigia generalului Chiang Kai-shek(foto nr. 17) şi cele cu efigia principiului Taoist, Fu Lu Shou: Noroc, Prosperitate şi Longevitate(foto nr. 18). Diviziunile şi subdiviziunile monetare ale Republicii Populare Chineze de după Mao Zedong se află, stilistic, în rezonanţă cu modelul european occidental, respectând în acelaşi timp  rigorile “aerisite” ale cerinţelor estetice tradiţionale chineze, de “echilibru între vid şi plin”(foto nr. 19). Motivele decorative sunt reprezentate de creanga mărului înflorit, a caisului înflorit şi a cireşului înflorit, de crizantemă şi floarea-păunului. Stema statului chinez apare din ce în ce mai rar din 1996 încoace(atât pe teritoriul R.P. China, cât şi în Taiwan) lăsând loc liber altor simboluri. Jonca(foto nr. 20 şi foto nr. 21) şi dragonul(foto nr. 23 şi foto nr. 24) figurau pe monedele chinezeşti din secolele 19 şi 20, pâna la câştigarea luptei cu Guomindang-ul(refugiat în Taiwan-Formosa), de către P.C. Chinez. Menţionez că atât în R.P. China cât şi în Taiwan(insulă aflată istoric, etnic, tradiţional şi “de jure” în componenţa R. P. China) sunt respectate “cele trei principii” ale fondatorului reformator, dr. Sun Yat-sen, enunţate mai sus. Ideologul chinez Deng Xiao Ping, în ciuda neplăcerilor suferite în timpul “revoluţiei culturale”, din pricina aşa-zisei “bande a celor patru”(câţiva deviaţionişti extremişti de stânga) a contribuit personal(“o ţară, două sisteme”) la consolidarea şi modernizarea statului chinez, evitând tensiunile inutile dintre provincia Taiwan şi administraţia continentală, adăugând viziunii politice strălucirea pacifică şi benefică a confucianismului.

APROPIEREA DINTRE STATE ESTE FAVORIZATĂ DE CUNOAŞTERE

Este o mare împlinire a unui pasionat numismat, aşa cum este prof. Dumitru Varodin jr. de a-şi întregi permanent “panoplia”, mai ales din zone aflate la mii de kilometri distanţă. Multă vreme, în Europa nu se cunoşteau decât informaţiile provenite de la Marco Polo şi Nicolae Milescu Spătarul. Recent, eruditului diplomat moldovean Milescu Spătarul(autorul unor lucrări de referinţă privitoare la relaţia dintre etică, diplomaţie, politică şi ocultismul numerologic etc)i-a fost dedicat un studiu  interesant de către profesorul basarabean Anatolie Bajora, aflat azi la Shanghai. Apropierea profitabilă dintre naţiuni se poate face mai ales prin intermediul intelectualilor luminaţi şi a profesioniştilor bine pregătiţi. O relaţie cordială şi solidă cu civilizaţia chineză nu se construieşte la o cafea, peste noapte, dar se poate deteriora doar cu sprijinul netrebnicilor şi contribuţia unor politicieni superficiali şi iresponsabili. Unde a ajuns China de azi, se vede din spaţiul cosmic! Ce scriu gazetele occidentale despre “performanţele” unor concetăţeni şi România am aflat cu toţii: cerşetoria masivă, furtul capacelor de canal şi a şinelor de cale ferată din spaţiul Schengen etc. Diferenţele sunt vizibile: azi, România a devenit o semi-colonie şi o piaţă de desfacere pentru marile puteri care ne dispreţuiesc, China este o super-putere mondială şi un super-bancher. Prin intermediul unor colecţii de factura celei prezentate de Dumitru Varodin la Banca Naţională a României, ne lărgim orizontul şi încercăm să învăţăm din suferinţele şi gloria celor mai performanţi dintre locuitorii planetei: germani, chinezi, americani, japonezi etc. Dacă ne gândim că unele invenţii revoluţionare(tiparul, praful de puşcă, busola, compasul, seismograful, hârtia de scris, hârtia pentru bancnote etc) îşi au originile în China antică ne vom face o imagine mai amplă asupra potenţialului unei naţiuni şi a mentalităţii sale. Cea mai veche hârtie pentru bancnote a fost fabricată în China, cu aproape 1500 de ani înaintea europenilor, începând cu dinastia Tang şi continuând cu dinastiile Chin şi Sung! Primul catalog numismatic chinez tipărit datează abia din 1833 şi a fost conceput de savantul Lin Meng. Acest catalog a fost tradus în japoneză de către Kojiro Tomita,în 1918 şi ceva mai târziu în Statele Unite ale Americii. În încheiere, vă prezentăm o matriţă pentru bancnotele antice chineze şi tipăritura propriu-zisă, bancnota(vezi foto nr. 25). Imaginile foto cu nr. 3, 4 şi 5 au fost realizate de dl Cornel Miftode şi sunt difuzate prin amabilitatea C.M.IMAGO. Foto nr. 11 este difuzată prin amabilitatea d-lui Robyn Williamson. Foto nr. 12 este realizată de dl. Stephen Bay.

În rest, text şi foto: MIHAIL-SORIN GAIDAU