Ce este, de fapt, hibernarea și care este scopul acestui proces?

Hibernarea este o modalitate prin care animalele își păstrează energia pentru a supraviețui condițiilor meteorologice nefavorabile sau lipsei de hrană. Acest proces implică modificări fiziologice cum ar fi scăderea temperaturii corpului și încetinirea metabolismului.

Hibernarea nu este același lucru cu somnul, deși la prima vedere asta s-ar crede

Deși există modificări fiziologice asociate cu somnul (cum ar fi respirația încetinită și ritmul cardiac), acestea nu sunt nici pe departe la fel de semnificative precum cele care apar în timpul hibernarii. Când hibernează, metabolismul unui animal încetinește semnificativ: bătăile inimii sale încetinesc, respiră mai lent (unele animale chiar încetează să mai respire pentru perioade de peste o oră) iar temperatura corpului scade – în unele cazuri extreme până sub punctul de îngheț al apei – zero grade Celsius). De aici ajungem la motivul pentru care animalele hibernează: reducerea metabolismului le permite să conserve energia.

Pentru a înțelege de ce animalele ar avea nevoie să facă acest lucru, să facem un pas înapoi și să ne uităm la diferența dintre organismele endoterme și ectoterme. Animalele ectoterme sunt cele a căror temperatură corporală depinde de temperatura mediului ambiant. Endotermele, dimpotrivă, își pot regla temperatura corpului prin generarea de căldură internă (prin arderea combustibililor). Oamenii sunt endotermi. În limbajul de zi cu zi, avem tendința de a face o distincție între animalele „cu sânge rece” și ne gândim la lucruri precum șerpi și șopârle și animalele „cu sânge cald”, cum ar fi mamiferele și păsările. Cu toate acestea, această distincție poate fi puțin înșelătoare, deoarece unii pești, reptile și insecte sunt de fapt total sau parțial endotermici.

Într-un fel, a fi ectotermic este un avantaj – înseamnă că nu irosești energie reglând temperatura corpului și, prin urmare, nu ai nevoie de atât de mulți nutrienți. Pe de altă parte, ectotermele depind mai mult de condițiile de mediu: o șopârlă, de exemplu, se poate încălzi după o perioadă de frig doar dacă se aplică căldură dintr-o sursă externă, cum ar fi soarele. Endotermele, dimpotrivă, se pot încălzi prin producerea de căldură în mod metabolic și prin frisoane, de exemplu. Dar pentru ca endotermele să își poată regla temperatura, au nevoie de suficient combustibil – cu alte cuvinte, au nevoie de suficientă hrană pentru a contracara efectele frigului. Aceasta poate fi o adevărată provocare atunci când temperatura este foarte scăzută sau când alimentele sunt rare.

Așadar, pentru a supraviețui, multe animale endoterme intră în ceea ce se numește o stare de „torpoare”(n.red: toropeală, somnolență). În timpul acestei stări, procesele fiziologice cum ar fi respirația și ritmul cardiac, încetinesc iar temperatura corpului este setată într-un punct nou, mai scăzut.