Balaurii există în realitate. Vezi unde
Enigmatica hidră, aparent nemuritoare, este un animal de apă dulce ( o specie de celenterate simplă), prădător, ce posedă tentacule mici și simetrice. Este considerată un animal primitiv, fiind înrudit cu actinia și coralul.
În mitologia greacă hidra era considerată ca fiind șarpele monstruos din Lerna, avându-i ca părinți pe Typhon și Echidna. Conform miturilor, hidra a fost omorâtă de Hercule care ulterior și-a otrăvit săgețile cu sângele ei.
Lăsând la o parte mitologia și trecând la cercetare, se pare că s-a reușit cu succes crearea unui asemenea animal, printr-o modificare genetică. Cu toate că hidrele sunt considerate a fi animale destul de primitive, unicitatea constă în faptul că la fiecare regenerare animalul trebuie să îsi organizeze întreaga anatomie astfel încât să se dezvolte un singur cap în partea superioară.
Cum de nu se dezvoltă totuși anormal, și ce anume păstrează cu acuratețe simetria? Aici ne explică cercetătorii cum că responsabilitatea creșterii capului exact acolo unde trebuie revine genei Wnt3, iar receptorul numit beta-catenină este cel care acționează ca un declanșator al acestei gene.
La polul opus, există și o genă care inhibă regenerarea capetelor, numită Sp5 fără de care ar exista un ciclu continuu și necontrolat de regenerare. Interesant este și faptul că hidrele au atât un sistem nervos propriu precum și o gură funcționale.
Din ceea ce declară specialiștii, această genă Wnt3 nu se regăsește doar la hidre și la viermii lați ci și la mamifere, inclusiv oameni. Aparent, gena intervine în procesul de dezvoltare embrionară, un lucu care ar putea avea o imensă aplicabilitate în controlarea dezvoltării oamenilor ( genetic vorbind).
Brigitte Galliot, profesor de genetică și evoluție la Universitatea din Geneva, cea care a condus acest studiu, declară: „ Ceea ce învățăm de la asemenea organisme simple ne poate spune ce fel de teste putem aplica pe mamifere pentru o mai bună înțelegere. Ne dă o direcție în acest sens”.
Sursa: Livescience
