Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de confidentialitate si protectia datelor. Click aici pentru detalii.
Search
vineri 18 ianuarie 2019
  • :
  • :

Băi, băiatule, am fost la adunarea făcută de ”prefectureasă” cu ”presa agreată”. Încă nu îmi revin

Recent a avut loc la Prefectura Piatra-Neamț o adunare cu presa acreditată sau, cum o denumesc unii, ”presa agreată” și prietenă cu PSD. De fapt e vorba de presa care a depus minimul efort de a trimite o cerere de acreditare… dar ce să ceri unora?

Printre discuțiile de la aceasta adunare una m-a făcut să îmi reconsider respectul față de Prefectură sau mai bine zis aproape să îl pierd de tot. Am văzut niște funcționari în frunte cu prefectul permițând unei jurnaliste niște abordări pe care nu le-ar fi tolerat nici vânzătoarea de semințe de la stadion.

În primul rând, în încercarea jurnalistei de a obține ceva mai mult decât alții din presă, și de a se da deșteaptă și desigur superioară, a făcut o comparație absolut nefericită întrebând prefectul ”Păi atunci care mai este diferența între mine și Vinca?”. Băi, băiatule, în primul rând Vinca e cu zece nivele de rating peste respectiva formă de viață sau cum spunea un coleg de presă, Vinca este un băiat ”rafinat” în comparație cu individă și eu nu pot fi bănuit că îl agreez pe Vinca, dar să profiți de lipsa unui om, oricine ar fi el și să îl bagi în contexte din acestea ca exemplu negativ la o discuție oarecum oficială și deschisă cu mai mulți jurnaliști mi se pare de prost gust și de mai mare prost gust mi se pare ca gazda instituțională să nu te poftească să ieși afară când faci așa ceva. În privat e alta treabă. Cred că am zis și eu nasoale de Vinca și Vinca de mine în discuții private de am răgușit și eu cred ca el nu are ce căuta în presă și el crede la fel despre mine, dar nu mă așteptam ca niște înalți funcționari publici să tolereze astfel de discuții.

Mai departe, cei de la Prefectură au permis discuții deviante și ofensatoare pentru toți cei din presă care muncesc și caută subiecte toată ziua. Aceeași jurnalistă a solicitat Prefecturii și, culmea, a și primit o altă formă de comunicare, separată față de restul presei. Adică mai toți din presă nu avem un moment de liniște și stăm conectați zi și noapte la grupurile de WhatsApp unde ne anunță Prefectura și ISU evenimentele urgente, deschidem site-urile instituțiilor, unii și de câteva ori pe zi pentru a vedea noutățile, iar colega a spus că ea nu are WhatsApp și nici nu o să își pună vreodată pe telefon acest soft și să i se trimită e-mail-uri în condițiile în care sunt zile cu foarte multe comunicări sau sunt nopți în care nu e nimeni la Prefectură sa compună și să trimită e-mail-uri. Culmea, cu capul plecat și smerenie, funcționarii de la Prefectură au acceptat ca și cum ar fi ceva normal. Mă gândeam să le cer, mie, să îmi trimită plic prin poștă cu fiecare informare dar mi s-a făcut rușine de rușinea lor.

Au mai fost și alte bazaconii, dar tot ce am reținut eu este că cei de la Prefectură permit și se umilesc mult mai mult decât ar fi permis unei instituții cu pretenții de reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Simbolic, îmi dau demisia din ”presa agreată de Prefectură”, nemaiparticipând anul acesta la nicio șuetă din aceasta prefecturală. Eu am alt concept despre ce se întâmplă la o Prefectură și dacă se merge în același stil e o chestiune de timp până ce mi se face ecranul negru și zic ceva urât la o astfel de întâlnire, așa ca un caracalean ce sunt și nu ar fi frumos. Mai bine evit.
Hai pa!

Iosub Robert




Un comentariu la “Băi, băiatule, am fost la adunarea făcută de ”prefectureasă” cu ”presa agreată”. Încă nu îmi revin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *