Clase cu 34 de elevi, profesori sufocați de hârtii și schimbări anunțate în școli. Ce propune viitorul ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar

Clasele cu efective foarte mari, birocrația care ocupă timpul profesorilor și lipsa unui calendar clar al activităților școlare sunt printre problemele semnalate de Sorin-Gabriel Ionescu, propus de PSD pentru funcția de ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar. Audiat luni, 19 octombrie, în comisiile parlamentare de specialitate, acesta a primit aviz favorabil și a prezentat mai multe direcții de schimbare, printre care revizuirea curriculumului și o mai mare autonomie pentru școli.

Sorin-Gabriel Ionescu, profesor de istorie și director al Colegiului Național Bănățean din Timișoara, ar putea ocupa o funcție nouă în structura Guvernului: cea de ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar.

În cadrul audierilor din Parlament, acesta a vorbit despre mai multe probleme cu care se confruntă școlile, pornind de la organizarea activității profesorilor și până la modul în care elevii dobândesc competențele necesare.

Una dintre declarațiile care au atras atenția a vizat numărul mare de elevi din unele clase.

Sorin Ionescu a criticat situațiile în care efectivele ajung la 34 de elevi și a susținut că trebuie analizate derogările care au permis formarea unor astfel de clase.

În opinia sa, efectivele ridicate îngreunează activitatea didactică și reduc posibilitatea profesorilor de a acorda atenție fiecărui copil.

Ministrul propus a recunoscut că nu dispune încă de o statistică exactă privind clasele supradimensionate și a promis că va pune la dispoziție aceste informații.

O altă problemă abordată în cadrul audierilor este volumul mare de sarcini administrative care revine profesorilor.

Ionescu consideră că activitatea cadrelor didactice nu ar trebui să fie dominată de întocmirea documentelor, gestionarea burselor și alte proceduri birocratice, în detrimentul timpului dedicat elevilor.

Subiectul a fost discutat și în contextul normei didactice de 20 de ore pe săptămână. Ministrul propus a arătat că evaluarea muncii unui profesor nu trebuie să se limiteze la timpul petrecut în fața clasei, deoarece responsabilitățile acestuia includ și numeroase alte activități.

Problema este cu atât mai importantă cu cât schimbările privind norma didactică au generat nemulțumiri în rândul personalului din învățământ.

Sorin Ionescu s-a pronunțat și asupra modului în care este organizat anul școlar.

Potrivit acestuia, cei aproximativ 300.000 de angajați din învățământul preuniversitar ar trebui să cunoască din timp principalele etape administrative și educaționale.

A oferit drept exemplu suprapunerea unor metodologii și proceduri, inclusiv a etapelor de mobilitate a personalului didactic și a concursurilor pentru funcțiile de director.

Pentru a evita astfel de situații, Ionescu propune publicarea, în vara anului 2027, a unei foi de parcurs pentru anul școlar 2027–2028.

Documentul ar urma să prezinte principalele activități și etape administrative, oferind profesorilor și conducerilor școlilor posibilitatea de a se pregăti din timp.

O altă direcție vizează programele școlare și modul în care sunt predate disciplinele.

Sorin Ionescu consideră că revizuirea curriculumului nu ar trebui să însemne doar eliminarea unor capitole sau introducerea altora, ci o schimbare a modului în care sunt dezvoltate competențele elevilor.

Acesta a invocat rezultatele evaluărilor internaționale PISA, atrăgând atenția asupra dificultăților legate de literație, matematică și științe.

În opinia sa, înțelegerea și interpretarea informațiilor nu trebuie dezvoltate exclusiv la orele de limba română. Aceste competențe pot fi exersate și în cadrul altor discipline, precum istoria, geografia sau matematica.

În același timp, educația pentru sănătate, pentru mediu și pentru cetățenie democratică ar trebui să se regăsească într-o mai mare măsură în activitatea școlară.

Ministrul propus susține și creșterea autonomiei curriculare, astfel încât unitățile de învățământ să aibă mai multă libertate în dezvoltarea unor alternative educaționale.

De asemenea, a vorbit despre încurajarea consorțiilor școlare, prin care unitățile cu rezultate bune ar putea colabora cu cele care întâmpină dificultăți.

O asemenea abordare ar putea avea relevanță și pentru județul Neamț, unde există atât unități de învățământ cu efective numeroase, cât și școli rurale care funcționează în condiții diferite.

Pentru profesorii și părinții nemțeni, eventualele schimbări privind organizarea anului școlar, conținutul programelor și numărul elevilor din clase ar putea avea consecințe directe asupra activității educaționale.

Rămâne însă de văzut ce măsuri concrete vor fi adoptate și în ce calendar, în condițiile în care majoritatea direcțiilor prezentate de Sorin Ionescu sunt, deocamdată, propuneri.

Un alt aspect care necesită clarificare este modul în care vor fi împărțite atribuțiile între ministrul Educației și Cercetării și noul ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar.

Pentru conducerea Ministerului Educației și Cercetării a fost propus Sorin Costreie, în timp ce Sorin-Gabriel Ionescu ar urma să se ocupe de segmentul preuniversitar. Delimitarea exactă a competențelor celor doi reprezintă un element important pentru funcționarea viitoarei conduceri a ministerului.

Sorin Ionescu are o experiență îndelungată în sistemul educațional. Predă istorie din 1999 și este director al Colegiului Național Bănățean din 2014. A fost inspector școlar general adjunct în județul Timiș și a ocupat funcția de subprefect între 2022 și 2024.

Nominalizarea sa a primit aviz favorabil în comisiile pentru învățământ ale Parlamentului, însă acest vot are caracter consultativ.

Preluarea efectivă a funcției depinde de învestirea noului Guvern.

Pentru elevi, profesori și părinți, cele mai importante răspunsuri vor veni odată cu prezentarea măsurilor concrete: dacă vor fi reduse efectivele claselor, cum va fi diminuată birocrația și când vor fi aplicate eventualele schimbări ale programelor școlare.

Până atunci, declarațiile făcute în Parlament conturează direcțiile pe care Sorin Ionescu intenționează să le urmărească, fără a reprezenta încă decizii adoptate.