Radu Marinescu vrea să revină la Ministerul Justiției cu 79 de măsuri. Inteligență artificială în instanțe și o nouă agenție pentru victime

Radu Marinescu, propus de PSD pentru un nou mandat la conducerea Ministerului Justiției, anunță un program care cuprinde 79 de măsuri pentru reformarea sistemului judiciar. Printre acestea se numără înființarea unei agenții naționale pentru protecția victimelor, reorganizarea unor instituții, reducerea duratei procedurilor judiciare și utilizarea inteligenței artificiale. Fostul ministru susține că mai multe proiecte începute în mandatul anterior au stagnat după plecarea sa din funcție și promite să le reia imediat, dacă noul Guvern va primi votul Parlamentului.

Radu Marinescu ar putea reveni la conducerea Ministerului Justiției, după ce Partidul Social Democrat l-a nominalizat pentru același portofoliu în Guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu. Social-democratul afirmă că experiența acumulată în aproape 30 de ani de activitate juridică, precum și mandatul anterior de ministru, îi permit să reia proiectele fără o nouă perioadă de acomodare.

Într-o declarație publică, Marinescu a precizat că programul de guvernare pentru domeniul Justiției cuprinde 79 de măsuri, unele dintre acestea fiind pregătite încă din perioada în care s-a aflat anterior la conducerea ministerului.

Potrivit acestuia, o parte dintre inițiative nu au mai avansat după retragerea PSD din fostul Executiv. Afirmația privind stagnarea proiectelor îi aparține fostului ministru, care consideră că reluarea lor trebuie să reprezinte o prioritate.

Printre măsurile anunțate se află înființarea Agenției Naționale pentru Protecția Victimelor. Noua structură ar urma să contribuie la dezvoltarea unui sistem unitar de sprijin pentru persoanele care au suferit în urma infracțiunilor.

Propunerea vizează coordonarea măsurilor de protecție și asistență pentru victime, însă forma concretă de organizare a agenției, atribuțiile și resursele necesare funcționării acesteia vor trebui stabilite prin reglementări ulterioare.

O altă componentă a programului privește reorganizarea unor instituții din sistemul de justiție. Marinescu are în vedere modificări administrative și funcționale la nivelul Ministerului Justiției și al unor structuri precum Administrația Națională a Penitenciarelor, Direcția Națională de Probațiune, Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

Scopul declarat este creșterea eficienței instituțiilor și simplificarea activității administrative.

În același timp, programul include măsuri pentru reducerea volumului de activitate al instanțelor și parchetelor, inclusiv prin dezvoltarea unor mecanisme alternative de soluționare a litigiilor.

Pentru cetățeni, una dintre cele mai importante probleme ale sistemului judiciar rămâne durata procedurilor. Procesele care se întind pe perioade îndelungate presupun cheltuieli suplimentare și pot întârzia soluționarea unor situații importante pentru persoanele implicate.

În acest context, Marinescu propune accelerarea digitalizării și utilizarea unor instrumente tehnologice, inclusiv a inteligenței artificiale, în anumite activități și proceduri judiciare.

Introducerea unor asemenea soluții ar necesita însă reguli clare privind protecția datelor, verificarea rezultatelor și păstrarea responsabilității deciziilor judiciare în sarcina persoanelor competente.

Pe lista obiectivelor se află și reforma hărții judiciare, care ar putea presupune modificări în organizarea teritorială a instanțelor. O asemenea schimbare ar trebui analizată inclusiv din perspectiva accesului cetățenilor la serviciile de justiție, mai ales în localitățile aflate la distanță de marile centre urbane.

Ministrul propus vorbește și despre necesitatea unor soluții pentru deficitul de personal, finanțarea instituțiilor judiciare și consolidarea profesiilor juridice.

În privința combaterii corupției, Marinescu susține continuarea măsurilor pentru consolidarea statului de drept și îndeplinirea recomandărilor europene.

Acesta a amintit și colaborarea cu Luca Niculescu în procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), afirmând că Ministerul Justiției a contribuit în anul 2025 la obținerea unor avize în domeniile anticorupției și integrității.

Un alt punct important al declarației sale privește relația dintre autoritățile politice și sistemul judiciar.

Radu Marinescu consideră că schimbările nu trebuie impuse împotriva profesioniștilor din domeniu, ci construite prin dialog și cu respectarea independenței justiției.

El a transmis că reforma nu trebuie să devină un instrument de subordonare a sistemului judiciar, insistând asupra necesității colaborării cu reprezentanții acestuia și asupra interesului cetățeanului de a beneficia de proceduri corecte și eficiente.

Pentru instanțele din județul Neamț, eventualele modificări privind organizarea sistemului judiciar, digitalizarea și resursele umane ar putea avea consecințe directe, în funcție de forma în care vor fi adoptate.

Reducerea timpului de soluționare a dosarelor, accesul la servicii judiciare și funcționarea sistemelor electronice sunt aspecte care îi interesează atât pe justițiabili, cât și pe avocați și ceilalți profesioniști implicați în actul de justiție.

Totuși, cele 79 de măsuri reprezintă, în această etapă, obiective incluse în programul anunțat de ministrul propus. Nu toate au fost prezentate public în detaliu, iar implementarea lor va depinde de adoptarea legislației necesare, de alocările bugetare și de colaborarea cu instituțiile din sistemul judiciar.

În cazul reorganizării instituțiilor sau al modificării hărții judiciare, vor fi importante atât consultările profesionale, cât și evaluarea efectelor asupra cetățenilor.

Radu Marinescu urmează să parcurgă procedura parlamentară pentru preluarea portofoliului Justiției, alături de ceilalți membri propuși ai noului Guvern.

Dacă va primi un nou mandat, fostul ministru va avea de transformat programul celor 79 de măsuri în proiecte legislative și administrative concrete.

Pentru cetățeni, rezultatele vor putea fi evaluate în funcție de schimbările efective: durata proceselor, accesul la instanțe, protecția victimelor și funcționarea instituțiilor judiciare.