Au închis păcănelele din orașe și au mutat miliardele pe telefoane? Cine câștigă din noua lege

Păcănelele dispar din orașe, dar piața rulează încă aproape 240 de milioane de euro lunar. Cine câștigă?

Închiderea treptată a sălilor de jocuri de noroc din orașele României a fost prezentată drept o mare victorie împotriva păcănelelor, însă primele statistici ridică o întrebare pe care autoritățile nu ar trebui să o evite: a fost redus fenomenul sau doar au fost mutați jucătorii din sălile aflate la vedere pe platformele online?

Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că, în primele șase luni ale anului 2026, cifra de afaceri din categoria jocurilor de noroc și a altor activități recreative a scăzut cu aproximativ 16% față de aceeași perioadă din 2025. Dacă păstrăm o medie rotunjită de 15%, rezultă că industria nu a pierdut decât o parte relativ redusă din încasări, în ciuda închiderii sau restrângerii activității mai multor săli fizice.

Raportat la cele aproximativ 17,7 miliarde de lei reprezentând veniturile industriei jocurilor de noroc în 2025, o scădere de 15% înseamnă că piața ar continua să ruleze aproximativ 15 miliarde de lei anual. Vorbim despre aproape 1,25 miliarde de lei pe lună, echivalentul a aproximativ 240 de milioane de euro lunar. În șase luni, suma ajunge la aproximativ 1,4 miliarde de euro.

Acesta este un calcul orientativ pentru întreaga piață a jocurilor de noroc, nu o cifră oficială atribuită exclusiv platformelor online. ONJN și INS nu au publicat încă o situație clară care să separe încasările sălilor fizice de cele ale cazinourilor și pariurilor online. Tocmai absența acestor date ridică însă și mai multe semne de întrebare.

Exploatând emoția și revolta publică firească împotriva păcănelelor din orașe, niște „băieți deștepți” ar fi putut găsi momentul perfect pentru a împinge o parte importantă a pieței către online. Sălile fizice înseamnă chirii, angajați, utilități și numeroase alte cheltuieli locale. Platformele online pot atrage aceiași clienți cu costuri mult mai reduse, iar jocul este disponibil permanent, direct pe telefon.

Datele din anii anteriori arată că migrarea către online începuse deja. În 2024, venitul brut declarat de operatorii jocurilor de noroc la distanță a fost de aproximativ 9,8 miliarde de lei, depășind cele 7,8 miliarde de lei înregistrate de operatorii aparatelor de tip slot-machine. Tot în 2024, românii au mizat aproximativ 28,7 miliarde de lei pe platformele online.

Evoluția unor companii întărește această suspiciune. În 2025, Unibet și-a majorat afacerile cu aproape 30%, iar New Gambling Solutions a înregistrat o creștere de aproximativ 50%. În același timp, mai mulți operatori dependenți de rețeaua fizică au raportat scăderi ale veniturilor, reduceri de profit și concedieri.

Nu putem afirma, în lipsa unei statistici oficiale separate, că întreaga diferență s-a mutat în online. Putem însă observa că piața totală a scăzut cu numai aproximativ 15%, deși discursul public a lăsat impresia unei lovituri decisive aplicate industriei. Este rezonabil să presupunem că o parte importantă dintre jucători nu a renunțat, ci a înlocuit aparatul din sală cu aplicația de pe telefon.

Cei care au renunțat sunt probabil, în mare parte, persoane care nu folosesc un card bancar, nu știu să facă plăți online sau nu își permit să alimenteze un cont de joc. La aceștia se pot adăuga cei care nu vor sau nu pot să justifice proveniența sumelor introduse într-un cont bancar. Pentru jucătorii familiarizați cu plățile electronice, trecerea din sala fizică în online a fost însă extrem de simplă.

Mai există și problema destinației profiturilor. Majoritatea companiilor importante din industria jocurilor de noroc sunt controlate de grupuri internaționale din Malta, Cipru, Cehia, Marea Britanie, Croația sau alte state. Operatorii licențiați achită taxe și în România, însă beneficiarii finali ai profiturilor sunt, de multe ori, grupurile străine care controlează aceste afaceri.

Legea adoptată în 2026 nu a închis simultan toate sălile. Consiliile locale au primit dreptul de a decide dacă mai permit jocurile de noroc, iar unitățile existente se închid treptat, pe măsură ce le expiră autorizațiile. Efectele complete se vor vedea în lunile următoare, dar primele cifre justifică deja întrebarea: statul a combătut dependența de jocuri de noroc sau doar a ajutat la transferarea unei piețe uriașe din spațiile fizice către platformele online?

Pentru a elimina orice suspiciune, ONJN ar trebui să publice lunar încasările separate ale sălilor fizice și ale platformelor online, numărul jucătorilor activi pe fiecare canal, sumele mizate și profiturile declarate. Numai așa vom putea afla dacă legea a fost adoptată pentru protejarea oamenilor sau dacă, sub presiunea unei revolte publice perfect justificate, a fost realizat unul dintre cele mai mari transferuri de clienți din economia românească: de la păcăneaua din oraș la păcăneaua de pe telefon.