29 octombrie 1875 – se năștea Regina Maria a României

Maria, regină a României (Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg şi Gotha) s-a născut la 29 octombrie 1875, la Eastwell Park, în comitatul Kent din Anglia. Tatăl său a fost Ernest Albert de Saxa-Coburg şi Gotha, duce de Edinburgh, iar mama, Aleksandrovna Romanov, mare ducesă a Rusiei, unica fiică a Țarului Aleksandru II al Rusiei.

• A fost nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii (1819–1901) şi a Ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei (1818–1881)

Dotată cu o inteligenţă deosebită şi dobândind în copilărie o educaţie aleasă, se număra printre cele mai frumoase şi mai iubite femei care au ajuns vreodată pe tronul unei ţări.

În urma medierilor lui Carol I, care îl alesese pe nepotul său, prinţul Ferdinand de Hohelzollern, ca moştenitor al tronului României, s-a logodit cu acesta la vârsta de 16 ani. După căsătorie (29 decembrie 1892), a sosit la Bucureşti la începutul lui 1893, încercând şi reuşind să devină parte a naţiunii care o adoptase ca prinţesă şi apoi ca regină (1914).

S-a străduit să întărească legăturile dintre România şi Anglia, dând dovadă de reale calităţi diplomatice, susţinând şi apărând interesele României. S-a opus participării României la război alături de Puterile Centrale şi a susţinut alianţa cu Antanta în scopul sprijinului de către aceasta a unirii tuturor provinciilor româneşti. În timpul războiului a făcut parte din corpul surorilor de caritate. Era văzută zilnic alinându-i pe cei suferinzi,  împărţind medicamente, mâncare şi pături soldaţilor răniţi sau bolnavilor de tifos. Pentru atitudinea sa curajoasă din timpul Primului Război Mondial, a fost numită de popor „REGINA SOLDAT”.

După Primul Război Mondial a cutreierat lumea pentru a face imagine României, Regina Maria ajungând să fie o stea mondială, fiind primită cei mai mari conducători ai lumii, dar şi de mulţimi entuziaste de oameni simpli.

S-a stins din viață la 18 iulie 1938, la vârsta de 62 de ani, în urma unei grele suferințe, la Castelul Pelişor din Sinaia.  A cerut prin testament ca trupul să-i fie înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeş, iar inima – păstrată într-o raclă din capela Stella Maris a palatului regal de la Balcic. După cedarea Cadrilaterului, în 1940, caseta cu inima Reginei a fost luată de la Balcic de către principesa Ileana și așezată la Castelul Bran, într-o capelă ridicată în acest scop după modelul celei de la Balcic. În 1974, caseta  au fost transferate, împreună cu alte bunuri culturale, în administrarea Muzeului Național de Istorie a României.