28 aprilie, Ziua internationala a accidentatilor in munca
În data de 28 aprilie 1996, delegaţii sindicatului „Global Union”, au comemorat, la sediul Natiunilor Unite, pentru prima dată, victimele accidentelor de muncă, promovând în acest fel asigurarea unui mediu de muncă sigur şi sănătos. De atunci această zi a devenit ziua internaţională a accidentaţilor în muncă, zi recunoscută şi comemorată şi de Guvernul României.
Scopul acestei comemorări îl constituie prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şi vieţii lucrătorilor, precum şi eliminarea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională prin măsuri menite să evite sau să diminueze acţiunea factorilor de risc asupra organismului uman.
Cu prilejul acestei zile Inspecţia Muncii organizează diferite manifestări cuprinzând aspecte privind securitatea şi sănătatea în muncă.
La nivel internaţional pe data de 28 aprilie, este celebrată Ziua Mondială a Organizaţiei Internaţionale a Muncii pentru securitate şi sănătate în muncă. Guvernele, angajatorii şi angajaţii vor conştientiza împreună beneficiile unei munci sigure, sănătoase şi decente.
Scopul acestei zile festive se refera la conştientizarea lucrătorilor privind protecţia acestora faţă de riscurile asociate cu expunerea la substanţe chimice care reprezintă însă una dintre cele mai importante provocări pentru toţi cei implicaţi în asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă.
Sloganul sub care se desfăşoară acţiunile în acest an este: “Securitate si sănătate la utilizarea substanţelor chimice în muncă”.
Câteva date estimate la nivel internaţional:
În întreaga lume, bolile profesionale continuă să fie cauza principală a deceselor la locul de muncă.
Conform estimărilor făcute de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) din cele 2.340.000 decese profesionale înregistrate în fiecare an în întreaga lume, numai 321.000 sunt cauzate de accidente de muncă, restul de 2.020.000 decese fiind cauzate de diferite tipuri de boli profesionale legate de condiţiile de muncă.
Estimările OIM, corespund unei medii zilnice de peste 5.500 de decese înregistrate în întreaga lume, ceea ce reprezintă un deficit inacceptabil pentru munca decentă.
În fiecare an 7.500 de persoane din Uniunea Europeană îşi pierd viaţa ca urmare a unor accidente de muncă, conform cifrelor citate de EUROSTAT. Pe lângă aceasta, Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) estimează că un număr suplimentar de 159.500 de lucrători din UE mor în fiecare an din cauza unor boli profesionale. Dacă se iau în calcul ambele cifre ( ~ 167.000 morti/an ), se poate estima că la fiecare trei minute şi jumătate cineva din UE moare din cauze legate de locul de muncă.
Costul total al acestor accidente şi îmbolnăviri este estimat la 4 procente din produsul intern brut la nivel mondial şi includ: plata concediului medical, plăţi pentru ore suplimentare sau pentru personal de înlocuire temporară, pensionare anticipată, recrutarea noii forţe de muncă, recalificare; pierderi de timp în producţie; daune aduse unităţii, echipamentelor, materialelor, produselor; timp alocat de conducere pentru gestionarea urmărilor accidentelor; cote de asigurare mărite, cheltuieli de judecată; scăderea moralului angajaţilor.
OIM va apela la guverne, angajatori, lucrători şi la organizaţiile acestora pentru a colabora la elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor şi strategiilor naţionale menite să prevină bolile profesionale la locul de muncă.
Câteva date la nivel naţional-date furnizate de Inspecţia Muncii şi Institutul de Sănătate Publică Bucureşti:
Anul |
TOTAL: Accidente de muncă |
Accidente mortale |
Accidente cu ITM |
Accidente colective |
Boli profesionale |
2001 |
6808 |
440 |
6368 |
40 |
2238 |
2002 |
6269 |
415 |
5854 |
34 |
2508 |
2003 |
5882 |
396 |
5486 |
28 |
1376 |
2004 |
5543 |
384 |
5159 |
38 |
990 |
2005 |
5064 |
529 |
4535 |
49 |
1002 |
2006 |
4764 |
353 |
4411 |
37 |
910 |
2007 |
4863 |
472 |
4391 |
45 |
1353 |
2008 |
5018 |
451 |
4567 |
39 |
– |
2009 |
3576 |
376 |
3200 |
22 |
– |
2010 |
3678 |
272 |
3406 |
26 |
– |
2011 |
3681 |
248 |
3433 |
32 |
– |
2012 |
4176 |
308 |
3686 |
30 |
– |
2013 |
3627 |
199 |
3428 |
24 |
– |
Total: |
62949 |
4843 |
57924 |
444 |
10377 |
Câteva date la nivel local (jud.Neamţ):
Anul |
Accidente de muncă |
Din care mortale |
Cu invaliditate |
Boli profesionale |
Nr. zile de incapacitate |
2001 |
155 |
11 |
11 |
8 |
10563 |
2002 |
141 |
14 |
9 |
11 |
9175 |
2003 |
125 |
8 |
12 |
10 |
10088 |
2004 |
130 |
14 |
3 |
0 |
8258 |
2005 |
94 |
9 |
3 |
3 |
6280 |
2006 |
94 |
11 |
13 |
3 |
7094 |
2007 |
85 |
16 |
5 |
10 |
3687 |
2008 |
68 |
13 |
2 |
6 |
3992 |
2009 |
60 |
9 |
6 |
14 |
3860 |
2010 |
66 |
12 |
3 |
5 |
2960 |
2011 |
82 |
6 |
6 |
4 |
4601 |
2012 |
56 |
13 |
4 |
3 |
4783 |
2013 |
67 |
7 |
2 |
3 |
3586 |
Total: |
1223 |
143 |
79 |
80 |
78927 |
Inspecţia Muncii, respectiv, Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamţ, doreşte să transmită – în primul rând – un mesaj de solidaritate faţă de cei afectaţi, dar şi un mesaj de unitate şi de acţiune conjugată a tuturor celor implicaţi: instituţii ale administraţiei, intreprinderi şi reprezentanţi ai salariaţilor, pentru reducerea accidentelor de muncă şi a efectelor acestora, constienţi fiind că eradicarea acestora nu se va putea realiza niciodată.
Aşa cum se prezintă şi în tabelul de mai sus numarul accidentelor de muncă a scăzut, condiţiile de muncă s-au îmbunătăţit, însă rămân o serie de aspecte, tradiţionale nerezolvate complet (exemple: consumul de alcool la locul de muncă; problemele datorate lucrului la înălţime), însă, se pot menţiona şi o serie de riscuri şi provocari noi (utilizarea unor noi substante chimice periculoase, apariţia de noi tehnologii periculoase, ritmul muncii, stresul). Rezolvarea acestora ar duce cu siguranţă la o muncă mai sigură şi decentă.
Abordarea rezolvării problemelor este: ACŢIUNE CONJUGATĂ PENTRU PREVENIRE ÎN VEDEREA ASIGURĂRII UNUI DREPT FUNDAMENTAL: SĂNĂTATEA ŞI VIAŢA ÎN MUNCĂ.
Acţiunile preventive ale inspectoratului pentru viitor se vor baza pe:
-formularea de propuneri pentru completarea legislaţiei transpuse din legislatia UE, astfel încât aceasta să fie adecvată societăţii româneşti;
-susţinerea IMM-urilor prin dialog social tripartit (inspectorat, patronate, sindicate) ;
-furnizarea de informaţii de specialitate prin compartimentul de specialitate al inspectoratului);
-implementarea de bune practici şi a noilor tehnici de instruire (cursuri de perfecţionare, întâlniri cu angajatorii).