1937 – Turismul în județul Neamț

Judeţul Neamț cuprindea, în anul 1937, trei zone urbane : Piatra-Neamţ, capitală de județ, orașele Tg. Neamţ şi Buhuşi și 60 de comune.

Conform Raportului asupra stării economice din județul Neamț și dare de seamă pe anul 1937, suprafaţa județului era de 4502 km pătrați și cuprindea 208.941 de locuitori: 35.000 în Piatra-Neamț, 5.000 în Buhuşi, 11.000 în Tg. Neamț, „iar restul împrăştiaţi în comunele rurale din judeţ”.

Piatra-Neamţ, potrivit Raportul asupra stării economice din județul Neamț și dare de seamă pe anul 1937, era un oraş „unic ca poziţii naturale şi ca posibilităţi de desvoltare din punct de vedere industrial”, atrăgând numeroși oaspeți.

„El atrage în cursul verii numeroşi oaspeţi, dând un nou impuls vieţii comerciale, nu numai datorită climatului şi frumuseţii priveliştilor ce oferă, ci şi pentru faptul că este centrul de plecare spre diferite localităţi vestite. Numeroase din monumentele istorice rămase prin colţurile atât de pitoreşti ale acestui ţinut, sunt astăzi cunoscute şi cercetate. stabilite curse regulate de maşini ce străbat un drum încântător spre mănăstiri, Cheile Bicazului, Durău, Borsec, Broşteni, etc.”, se precizează în raportul amintit mai sus.

 De asemenea, în perioada sezonului estival, Direcţiunea Căilor Ferate va face reduceri de 25% „la tariful de transport spre acest oraş şi judeţ”.

 „O preocupare a conducătorilor judeţului cu sprijinul şi priceperea oamenilor cu tragere de inimă pentru realizări în domeniul turistic, — vorbind aici numai in punct de vedere economic al regiunei — , ar creea surse foarte importante de venituri şi ar da o viaţă deosebit de activă în sezonul de vară. Ocupându-ne aici, după cum merită cu prisosinţă această regiune — , putem spune că, despre o organizare occidentală a turismului, nu poate fi vorba. Pe când Carpaţii de sud sunt plini de case de adăpost frumos înzestrate, Ceahlău, cel mai vizitat munte din răsăritul ţării, nu are de cât o cabană cu două camere. Deasemenea, nu putem afirma că dispunem de un biurou de informaţii organizat, pentru întregul judeţ, cu atâtea staţiuni balneare şi climaterice, cu a a ea vecinătăţi, vrednice de cercetat. Lipsa unui mare hotel bine amenajat in capi a a judeţului, face ca drumeţii, în timpul sezonului, să nu poată rămânea la Piatra-N. mai mult de o zi.”, se mai menționează în raport.

Casa Naţională „Regina Maria” Piatra-Neamț (devenită începând cu anul 1934 sediul Muzeului Regional-Arheologic, fondat de părintele Constantin Matasă) va înființa o secţie de turism „cu gândul de a câştiga în localitate cât mai multe bunevoinţe şi prieteni pentru turism şi spre a stărui pentru îmbunătăţiri şi lucrări în această direcţie”.

Casa Naţională „Regina Maria”din Piatra-Neamţ era o sucursală a Centralei Caselor Naţionale, creată în iunie 1919 la Bucureşti, din iniţiativa generalului I. Manolescu şi a profesorului universitar Gheorghe Ţiţeica.

  (…)Aceste oficii, fiind lipsite de mijloace materiale, au executat câteva modeste lucrări, datorită preşedinţilor lor, când s au întâmplat oameni mai inimoşi, dar aceste lucrări s au făcut prin alte instituţii pe lângă cari s-a stăruit, şi aici trebuie să menţionăm în primul loc, lucrările făcute de domnii şefi de ocoale silvice din judeţ: deschideri de poteci, marcaje şi adăposturi pe unele locuri. Administraţia Castei Pădurilor „Direcţia Silvică Bacău” arată pentru turism şi pentru judeţul nostru o solicitudine vrednică de toată lauda. Asemenea, se datoreşte Castei Autonome a Drumurilor, începutul lucrărilor pe încântătoarea vale a Izvorului Muntelui spre Ceahlău. Pentru acest drum, care va fi cea mai importantă lucrare de interes turistic din judeţul Neamţ, permiţând urcarea Ceahlăului pe partea cea mai pitorească a muntelui, a dat un cald sprijin şi domnul Colonel N. Ghineraru, actualul Prefect al judeţului, ca şi domnul Victor Isecescu Preşedintele Camerei de Comerţ. Iniţiativa deschiderii drumului pe Izvorul Muntelui se datoreşte Casei Naţionale din Piatra-N., care a refăcut marcajele şi potecile pe Ceahlău şi or­ganizând în colaborare cu Ocolul Silvic din comuna Buhalniţa o confortabilă casă de adăpost la Chilii pe Izvorul Muntelui”.

 Lucrările de interes turistic, de maximă urgență, în acea perioadă, păreau nenumărate: construirea unui hotel în Piatra-Neamț, pavarea şoselei care leagă Piatra-Neamț de Bicaz, îmbunătăţirea drumului pe valea Bicazului spre Cheile Bicazului, îmbunătaţirea drumului pe pitoreasca vale a Tarcăului, spre a se putea merge cu automobilul (cel puțin până la Brateş) împietruirea şi amenajarea drumului care leagă valea Bistriţei cu valea Trotuşului, prin Roznov-Tazlău, o cabană cu 10-15 camere pe Ceahlău, obţinerea reducerii de 50% a costului transportului pe calea ferată pentru vizitatori. De asemenea (…) „maşinele prea uzate, scoase din circulaţie, iar cele bune clasate în două categorii , cu diferenţe de tarif”.

„Când necesitatea unei bune organizări a turismului va fi simţită la noi, în cercuri cât mai largi, când se va da cuvenita atenţie lucrărilor de înlesnirea drumeţiei, când şi Oficiul Naţional de Turism va socoti cu cale să se îngrijească şi de această parte a ţării, atunci — de abea — se va putea vorbi în chip serios de turism şi aici, la Neamţ.”, sunt concluziile trase asupra turismului, în Raportul asupra stării economice din județul Neamț și dare de seamă pe anul 1937.

Sursa: Raport asupra stării economice din Judeţul Neamţ şi dare de seamă pe anul 1937