126 de ani de la nașterea compozitorului, pianistului şi dirijorului Mihail Jora 

Astăzi, 2 august, se împlinesc 126 de ani de la nașterea compozitorului, pianistului şi dirijorului Mihail Jora.  
S-a născut la 2 august 1891, la Roman (județul Neamț) și a murit la 10 mai 1971, la București. A fost un compozitor si dirijor roman, membru titular (1955) al Academiei Romane, profesor si Rector al Academiei Regale de Muzică din București.

Mihail Jora, alături de George Enescu, este una dintre  personalitățile care a dominat viaţa muzicală românească a primei jumătăţi a secolului 20.  Înzestrat cu o inteligenţă artistică remarcabilă, muzicianul a creat liedul şi baletul românesc.  Muzica sa de excepţie a fost  premiată atât în ţară cât şi peste hotare.
A fost prieten apropiat al lui George Enescu şi profesor al lui Dinu Lipatti.

Mihail Jora și-a făcut studiile la Leipzig si la Paris, iar ca profesor de compoziție la Conservatorul din București, acesta a format o pleiadă de compozitori. Creația sa cuprinde balete (printre care „Curtea veche”, „La piață”, „Când strugurii se coc” și „întoarcerea din adâncuri”), suita simfonică „Priveliști moldovenești” (suita în patru părți – „Pe malul Tazlăului”, „La joc”, „Grâu sub soare”, „Alai țigănesc” – care are la baza un motiv melodic din folclor), poemul simfonic „Poveste indică”, „Burlescă” pentru orchestra, „Simfonia in do”, „Balada pentru bariton și orchestra”, lucrări de muzică de camera (printre care „Cvartetul de coarde”) s. a.

Mihail Jora este unul dintre cei mai de seama reprezentanți ai liedului în muzica româneasca. De remarcat este faptul ca si-a numit cele peste o suta de partituri de gen „Cântece”, tocmai pentru a sugera caracterul românesc și particularitatile care despart aceste lucrări de tradiția liedului german, reprezentat în special de compozițiile lui Schubert, Schumann și Brahms.

Opera lui Jora se remarcă prin măiestria interpretării elementelor melodice și ritmice, specifice cântecului popular. A fost printre primii compozitori romani care au întrezărit virtuțile artistice ale baletului.

Paralel a desfăşurat o intensă activitate profesională şi obştească ca membru fondator (1920) şi vice-preşedinte al Societăţii Compozitorilor Români (1940-1948), consilier artistic al Filarmonicii şi Operei Române din Bucureşti (1931-1945), al Fundaţiilor Regale pentru Literatură şi Artă (1933-1938), membru al Institutului „Max Reger” din Bonn (1948) şi membru titular al Academiei Române (1955).

A fost distins cu Premiul I de compoziţie „George Enescu” (1915), Medalia de aur a Expoziţiei universale de la Paris (1937), Premiul naţional de compoziţie (1937), Marele Premiu „G. Hamangiu” al Academiei Române (1938), Meritul Cultural în grad de Comandor (1946), Premiul de Stat clasa I (1954), titlurile de „Profesor emerit” (1962), „Maestru emerit al artei” (1955) şi „Artist al poporului” (1964) şi Premiul internaţional „Gottfried van Herder” din Viena (1969).

Uniunea Criticilor Muzicali îi poarta numele și organizeaza anual,  la București, Concursul Național de Interpretare Muzicală „Mihail Jora”.

Numele Mihail Jora îl poartă și Studioul de Concerte al Palatului Radio, cea mai mare sala de concerte simfonice și corale din Romania (1000 de locuri).

Astăzi, în municipiul Roman a avut loc dezvelirea unei plăci „In memoriam Mihail Jora“, dedicată omagierii a 126 de ani de la naşterea marelui compozitor, dirijor și  profesor. Evenimentul a avut loc în casa în care s-a născut marele muzician ( imobil cunoscut sub denumirea Casa Elvețiană) situată în centrul istoric al oraşului, în prezenţa autorităților locale și a unor artiști.
Începând cu ora 17.00, la Biblioteca „George Radu Melidon” din Roman va fi organizat și un miniconcert la pian dedicat acestui eveniment.