Două zile de festival, sute de copii fericiţi şi nedreptăţile de rigoare

Sâmbătă şi duminică pe platoul Curţii Domneşti a avut loc cea de-a doua ediţie a Festivalul Dacic Petrodava. Şi cum nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită, au urmat răutăţile. Chiar dacă impresia lăsată de festival a fost una foarte bună, au existat şi unele persoane care nu au făcut altceva decât „să vâneze vrăjitoare”. De această dată au fost aleşi drept „vrăjitoare” tinerii din Garda Apulum. Au participat la zeci de festivaluri în ţară şi în străinătate dintre care Natale di Roma unde se adună peste 2000 de reenactori, Augusta Raurica, în Elveţia, unul dintre cele mai restrictive festivaluri în sensul că nu poţi participa dacă nu respecţi adevărul istoric, la festivaluri în Bulgaria, Polonia, Belgia, iar în perioadă următoare vor pleca la Moscova. Dacă au reuşit să fie selectaţi în cadrul unor manifestări cu tradiţie, iată că la Piatra Neamţ au dat peste unul sau mai mulţi critici înverşunaţi. Este uşor să vezi greşelile de pe margine într-un eveniment care nu a beneficiat de efecte speciale sau duble, dar oare cum ar fi arătat un eveniment de gen pus în scenă de critici?

Evenimentul în sine a fost o reconstituire a vremurilor din Antichitate, iar unele lucruri din păcate nu pot fi reconstituite pentru că nu există informaţii în acest sens. Astfel, dansurile au fost  „de inspiraţie dacică sau romană” şi asta pentru că nu există melodii păstrate din Antichitate, pentru simplul fapt că nu exista teorie muzicală.

Când vine vorba despre altfel de adevăruri istorice însă, criticii nu-şi mai doresc respectarea lor întocmai. Vrem adevăr istoric, dar să ignorăm complet sexualitatea romană. O singură remarcă spusă în glumă în două zile de festival a stârnit indignare. Dacă se păstra adevărul istoric şi se povestea despre plăcerile carnale ale împăratului Traian, cuceritorul Daciei, sau despre Hadrian, împăratul care a organizat Dacia, ale cărui înclinaţii homosexuale erau cunoscute?

Un altă informaţie furnizată în cadrul festivalului care, după spusele criticilor, este exagerată se referă la numărul mare de gladiatori  folosit în lupte chiar şi în 100 de zile de jocuri. Dar tot sursele istorice ne arată că luptele de gladiatori devenind atât de populare i-au determinat pe împăraţii români să se întreacă în a oferi publicului roman jocuri de gladiatori grandioase şi asta pentru ca să câştige astfel popularitate şi să le abată atenţia de la problemele grave ale imperiului. Mai mult decât atât, luptele în arenă nu erau doar 1 la 1, puteau fi şi 1000 la 2000.

Au mai curs răutăţi de genul gladiatorului care în pauză a îndrăznit să poarte ceas, dar niciun critic nu a auzit remarcile deplasate la adresa dansatoarelor.

Deranjaţi au fost şi de folosirea cuvântului liberal „Noi romanii suntem foarte liberali”, în condiţiile în care conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române liberal înseamnă şi înțelegător, cu vederi largi, tolerant, ceea ce le dorim să devină şi ei…

Monica Ghineț