Vasile Bogrea, profesor la Piatra-Neamț

Sub acest titlu, același Constantin Turcu, în „Preocupări de Cultură Regională, III, 1941, Tipografia Românească „Gh.Asachi”, Societatea Cooperativă Piatra Neamț, ne vorbește de „renumitul și mult regretatul Vasile Bogrea”, care a ilustrat așa de luminos și așa de scurt timp!-catedra de filologie clasică a Universității din Cluj, și-a început cariera didactică la Liceul de Băieți „Petru Rareș” din Piatra-Neamț, ca profesor de limbă română, limbă franceză și filozofie”.

„Un profesor fără pereche”, cum a rămas în conștiința elevilor, profesorilor și ai unor cetățeni din urbea noastră, deși a contat printre profesorii acestui liceu timp de patru ani, Vasile Bogrea n-a funcționat efectiv la catedră decât de la 5 februarie 1913 până la 31 mai al aceluiași an. Tot restul timpului a fost- fie detașat la liceul internat din Iași, fie în concediu pentru continuarea studiilor în străinătate.

Beneficiind și de informațiile cuprinse într-un articol apărut în Revista „Făt Frumos” din Cernăuți, anul XVI (1941), nr.4, redăm cititorilor noștri câteva repere și acte la începutul carierei didactice a lui Bogrea, documente extrase din arhiva liceului nemțean”. Disertația este cu atât mai interesantă, întrucât„între hârtii se află și o frumoasă autografă, reprezentând jurământul lui”.

Prezentăm aceste acte: La 31 augut 1909, s-a primit la cancelaria liceului din Piatra, ordinul „Ministerului Instrucției și al Cultelor”, nr.57.248, cu următorul cuprins:

„Avem onoare a vă face cunoscut că Ministerul, în conformitate cu al. IV de sub art. 33 din legea asupra învățământului secundar și superior, a numit pe ziua de 1 septembrie 1909, pe domnul Bogrea Vasile, profesor cu titlul provizoriu în acel oraș, având a preda, la liceu, limba română clasele III, IV, plus limba franceză- clasele I, III, total 12 ore. Director ss/Ionescu.

La 1 septembrie 1909, făcându-se deschiderea cursurilor „tânărul profesor- care avea să devină „un om cum poate niciodată nu vom mai avea unul (N.Iorga: în necrologul din 15 Nov.1926) era prezent la școală. Cu această ocazie- ne mai spune Turcu- l-am găsit semnat în procesul verbal din acea zi, al profesorilor liceului; iscălitura fiind simplă- mai la urmă; deasemenea l-am mai găsit iscălind o foaie de jurământ, pe care a scris-o în întregime, singur, cu o caligrafie și o claritate vrednică de invidiat, având cuprinsul:

„Jurământ.

Jur în numele lui Dumnezeu și doar pe onoarea și conștiința mea,

Credință Majestății Sale Carol I, Regele României și Constituției Țării mele:

De a împlini cu sfințenie datoriile ce-mi impune funcția mea de profesor, de a aplica legile și de a mă conforma lor întru toate și pentru toți;

Fără ură, fără favoare, fără presiune și fără nici un interes direct sau indirect.

Așa să-mi ajute Dumnezeu!

                                                                           V.Bogrea

Acest jurământ a fost depus înaintea noastră, astăzi 1-iu sept.1909.

Director ss) M. Stamatin.

                                                   Preotul asistent…”

Dar Bogrea nu avea să rămână la Piatra.

„…La 8 septembrie 1909, direcția liceului primește de la minister ordinul nr. 59.236, cu următorul cuprins:

„Avem onoare a vă aduce la cunoștință că domnul Vasile Bogrea, profesor titular la acel liceu, a fost detașat pe ziua de 1 septembrie a.c. în orașul Iași, la orele de limba română ale domnului G.Ibrăilenau, în concediu.

                                        Director, N.Dumitrescu.

Așadar, detașat la numita instituție de învățământ liceal din fosta capitală a Moldovei; catedra de la Piatra a lăsat-o în seama unui suplinitor, pe care Ministerul îl aprobă cu ordinul nr.63.266 din 5 oct.1909, înpersoana domnului Tomida”.

Dar nici la Iași se pare că Bogrea n-a funcționat mult căci iată ce cuprinde „ordinul ministerial nr.6297 din Faur 1910”, trimis la Piatra Neamț”.

„Avem onoare a vă face cunoscut că în vederea cererii înregistrată sub nr. 6297/a.c. Ministerul a acordat domnului V.Bogrea, profesor la acel liceu, detașat la liceul internat din Iași, concediu pe timp de trei ani, cu începere de la Februarie 1911, pentru continuarea de studii în străinătate.

În acest timp va fi suplinit de domnul T.Tomida, actualul suplinitor.

Director, G.G.Ionescu”.

În anul școlar 1910-1911, catedra a fost suplinită în continuare, tot de T.Tomida, însă numai până la 5 Faur 1913, când în condica de prezență apare iscălitura lui Bogrea, proaspăt întors din străinătate.

În condica amintită apar subiecte interesante notate de profesorul ardelean, în procesul de predare ca de exemplu:„La L.franceză, în afară de titlurile din manual însemna adesea: lectură, conversație, exerciții gramaticale, dictare etc, asemenea și la limba română- la clasele mici. La clasa a VIII-a grafica cirilică la Români, Psaltirea Scheiană, Literatură religioasă, caracterizare, citire și interpretare de texte vechi, Miron Costin, Ion Neculce, D.Cantemir, Literatură poporană, Lirismul filozofic etc. La filozofie găsim: sentimente estetice, paralelism psihofizic, sentimentul religios, Teoria cunoașterii ertc. Alteori notează: Discuții libere între elevi”. Din toate acestea rezultă că„Bogrea îi punea pe elevi să discute probleme de filozofie, spre a-și putea forma ei singuri o gândire logică și o înțelegere a teoriilor mai însemnate”.

În anul 1913 îl mai găsim la 13 Faur, la o lecție de limba română în clasa a III-a, asistat de un inspector cu un nume indescifrabil. În anul școlar următor, 1913-1914, cursurile încep mai târziu. Pe Bogrea îl mai găsim semnat într-o convocare de la 14 octombrie 1913, venit probabil la Piatra să-și examineze elevii corigenți.”

În sfârșit, pe data de„15 octombrie 1913, a obținut transferarea la Iași, prin ordinul nr.81.370 din 25 octombrie 1913… în învățămqntul secundar al băieților din orașul Iași, având a preda limba română și franceză la liceul național din Iași”.

Se pare că în scurtul timp cât a stat în orașul Piatra Neamț, Bogrea a lăsat totuși neuitate impresii în amintirea câtorva prieteni-care vorbesc de el cu admirație și respect. Documentele confirmă cele spuse.

Prof. Gheorghe Radu