Totul despre 5G
La propunerea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI), Guvernul României a adoptat joi, 20 iunie 2019, Strategia 5G pentru România, prin hotărâre de guvern.
”Guvernul își propune un program ambițios de implementare a noii generații tehnologice în comunicațiile mobile, prin adoptarea Strategiei 5G pentru România și proiecția următoarelor decenii de evoluție în domeniul comunicațiilor. Noua generație de tehnologie mobilă, 5G, va crea un mediu de conectivitate mult superior generației 4G și va contribui în mod semnificativ la incluziune și creșterea productivității în economie”, a declarat la momentul respectiv Alexandru Petrescu, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale.
Tehnologia 5G folosește două spectre principale de frecvență definite în lucrările tehnice FR1 și FR2, FR venind de la termenul englezesc Frequency Range. FR1 cuprinde benzi de frecvență între 450 MHz si 6000 MHz (spectru numit sub 6 GHz) iar FR2 cuprinde benzi de frecvență între 24250 MHz și 52600 MHz. Benzile din acest interval de unde milimetrice au o gamă mai scurtă, dar mai mare lățime de bandă disponibilă decât benzile din FR1.
Folosirea unor frecvențe radio atât de mari a creat în lumea stiințifică o serie de controverse privind siguranța, fiind numeroși contestatari ai acestei tehnologii.
Conform Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, din punct de vedere al protecţiei împotriva radiaţiei, radiaţiile se împart în 2 categorii: ne-ionizante şi ionizante, pentru a sublinia pericolul la adresa sănătăţii oamenilor. Radiaţiile electromagnetice: lumina, radiaţiile ultraviolete şi infraroşii, undele radio, microundele, ultrasunetele aparţin primei categorii.
Când radiaţiile lovesc un atom, îşi transferă o parte din energie asupra acestuia. Dacă energia transferată de radiaţie este suficient de mare, se produce ionizarea – procesul de îndepărtare a unui electron din atom, care lasă în urmă 2 particule încărcate electric – un electron şi un ion pozitiv.
Prezenţa în număr mare a unor astfel de particule încărcate electric pot crea distrugeri ţesuturilor vii. Radiaţiile care pot transfera suficientă energie pentru a face acest lucru se numesc radiaţii ionizante, iar cele cu un nivel de energie mai scăzut sunt cele neionizante.
Deşi anumite tipuri de radiaţii neionizante pot fi dăunătoare în doze mari, radiaţiile ionizante sunt, de regulă, mult mai periculoase. Atunci când oamenii vorbesc despre radiaţii, de regulă se referă la radiaţii ionizante.
Expunerea la o doză foarte mare de radiaţii poate conduce în scurt timp la arsuri ale pielii, stări de vomă şi hemoragii interne; organismul nu poate genera celule noi într-un timp foarte scurt.
Expunerea îndelungată la doze mai mici de radiaţii poate cauza apariţia cu întârziere a cancerului şi posibil a unor boli ereditare, lucru constatat în special la supravieţuitorii bombardamentelor de la Hiroshima şi Nagasaki.
Nivelurile de radiaţii mai scăzute – inclusiv nivelurile la care suntem expuşi în mod normal – nu distrug celulele, dar pot cauza modificări la nivelul acestora (prin deteriorarea ADN-ului). În multe cazuri, modificările vor fi benigne sau vor putea fi remediate de organism. Cu toate acestea, există posibilitatea ca, ulterior, modificările să devină maligne adică să ducă la apariţia cancerului sau, dacă sunt afectate organele de reproducere, copii persoanei respective pot fi afectaţi.
Probabilitatea producerii unor astfel de efecte – cunoscute ca efecte stocastice – creşte odată cu doza, dar nu se poate determina, prin examinarea unei anumite persoane, dacă efectul de care suferă a fost cauzat de radiaţii sau de altceva. Se presupune că orice nivel de expunere, oricât ar fi de mic, implică un risc: la niveluri de expunere foarte scăzute riscul este foarte mic, dar se presupune că nu este zero, se mai arată pe site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.
Un document semnat de Miroslava Karaboytcheva și publicat de Parlamentul European în martie 2020 referitor la efectele tehnologiei 5G (click aici), precizează că radiațiile neionizante, precum cele folosite de telefoanele mobile și 5G, sunt percepute, în ansamblu, ca inofensive deoarece nu sunt suficient de puternice pentru a cauza probleme de sănătate.
Cu toate acestea, anumite studii reliefează că în cazul 5G problema nu este puterea radiațiilor, ci impulsul frecvențelor radio la care populația va fi expusă ca urmare a rețelei dense de antene și a conexiunilor foarte mari.
Tehnologia 5G va folosi un nivel ridicat de impulsuri pentru a folosi frecvențe mai mari ce pot purta cu ele o cantitate mult mai mare de informații. Studiile indică faptul că aceste impulsuri electromagnetice sunt mult mai active din punct de vedere biologic și, deci, mai periculoase decât tehnologiile care nu folosesc impuls.
Deși tehnologia 5G nu are putere crescută, impulsurile de radiații constante și anormale pot avea un efect asupra sănătății. Documentul prezentat de Parlamentul European aduce în discuție riscul de modificare a ADN-ului prin expunere la această tehnologie, principala cauză a cancerului, conform unor studii. Modificarea ADN-ului este de asemenea corelată, în unele studii cu infertilitatea și bolile neurodegenerative.
Comisia Internațională pentru Protecția împotriva Radiațiilor Neionizante (ICNIRP), o organizație independentă care studiază efectele radiațiilor neionizante asupra sănătății (Radiaţiile electromagnetice: lumina, radiaţiile ultraviolete şi infraroşii, undele radio, microundele, ultrasunetele), a publicat în luna martie 2020 un set de instrucțiuni (click aici) pentru limitarea expunerii la câmpurile electromagnetice cu frecvență radio de la 100 kHz până la 300 GHz. (mai multe despre 5G aici – click)
Instrucțiunile publicate acoperă tehnologiile 5G, WiFi, Bluetooth, telefoane mobile și stații de bază. Documentul înlocuiește instrucțiunile publicate în 1998 și 2010 de același organism independent.
Pentru început, aflăm din acest document publicat în luna martie 2020, că anumite proceduri medicale utilizează câmpurile electromagnetice și, în acest sens, implanturile metalice pot altera sau perturba câmpurile electromagnetice din corp, fie direct (interacțiune între câmp și țesut), fie indirect (printr-un obiect intermediar). Spre exemplu, ablația prin radiofrecvență și hipertermia sunt utilizate ca tratamente medicale, iar câmpurile electromagnetice de radiofrecvență pot cauza în mod indirect traumatisme prin interferența neintenționată cu aceste dispozitive medicale tip implant.
Cu toate acestea, instrucțiunile ICNIRP nu acoperă acest scop medical (procedura în sine), dar oferă în schimb informațiile necesare pentru protejarea personalului din clinici sau din cercetare expus la aceste câmpuri, dar și populația obișnuită. Și procedurile cosmetice folosesc acest tip de radiații, iar în absența unui specialist în domeniu, se poate face mai mult rău decât bine. Nu în ultimul rând, câmpurile elecromagnetice de radiofrecvență pot afecta și echipamentele electronice.
Pentru a determina nivelul efectelor dăunătoare asupra sănătății (sistemelor biologice) prin expunerea la câmpurile elecromagnetice de radiofrecvență, ICNIRP a identificat în literatura de specialitate multiple informații. ICNIRP consideră că efectele adverse trebuie verificate în mod independent, pentru a oferi o mai bună înțelegere din punct de vedere științific și a funcționa ca „dovezi” pentru a impune restricții în expunere. Datele prelucrate au avut în vedere relația dintre efectul principal al expunerii (încălzirea) și efectul asupra sănătății (durerea).
Câmpurile electromagnetice de radiofrecvență constau în câmpuri electrice și magnetice care oscilează. Numărul de oscilații pe secundă se referă la frecvență și este măsurată în herți (Hz). Principala componenta care afectează corpul este câmpul electric (câmp electric indus).
Câmpul electric indus din corp exercită o forță atât în moleculele polare (moleculele de apă) și în particulele încărcate care se mișcă liber, precum elecronii și ionii. În ambele cazuri, o porțiune din energia câmpului electromagnetic este convertită în energie cinetică, forțând moleculele polare să se rotească și particulele încărcate să se miște odată cu curentul. Moleculele și particulele interacționează cu alte molecule și particule, iar energia cinetică se transformă în căldură. Această căldură poate afecta sănătatea în mai multe moduri.
Dacă câmpul electromagnetic este sub 10 MHz și suficient de puternic, poate exercita forțe electrice care stimulează nervii, iar dacă câmpul electric indus este suficient de puternic (cum e cazul frecvențelor joase pulsatorii ale câmpului electromagnetic) poate cauza defalcarea dielectrică a membranelor biologice.
Sub 6 Ghz, câmpurile electromagnetice penetrează adânc în țesut. Peste 6 GHz, câmpurile electromagnetice sunt absorbite superficial, arată ICNIRP.
Stimularea nervoasă. Expunerea la câmpurile electromagnetice poate induce câmpuri electrice în corp, care la frecvențe de până la 10 MHz poate stimula nervii. Efectul stimulării nervoase depinde de frecvență și se raportează senzații de furnicături la frecvențe de 100 kHz. Odată ce frecvența crește, efectul termic predomină și probabilitatea de stimulare nervoasă scade. La 10 Mhz, efectul câmpului electric este descris ca și „încălzire”.
Schimbări în permeabilitatea membranelor celulare. Când câmpurile electromagnetice de frecvență joasă sunt transmise prin implus, puterea este distribuită prin intermediul maimultor frecvențe, care pot include și câmpurile electromagnetice de radiofrecvență. Dacă impulsul este suficient de intens și scurt, expunerea poate face ca membranele celulare să devină permeabile, deci pot apărea modificări la nivel celular.
Cu toate acestea ICNIRP spune că în absența acestor componente de frecvență joasă, nu există dovezi care să confirme că pot apărea modificări în permeabilitatea membranelor celulare.
Restricțiile impuse prin indicațiile ICNIRP sunt suficiente pentru a asigura că modificări de permeabilitate celulară nu apar. Aceste modificări apar, conform studiilor, la o expunere continuă de 18 Ghz. Acest lucru a fost demonstrat doar in vitro, iar efectul necesită expuneri foarte mari, timp de mai multe minute și depășește cu foarte mult nivelul expunerii care provoacă doar o creștere a temperaturii în corp.
ICNIRP spune că nu este necesară impunerea unor restricții pentru a preîntâmpina acest efect, deoarece indicațiile sunt create pentru a proteja populația de efectele termice care apar la un nivel mult mai scăzut de expunere.
Creșterea temperaturii. Câmpurile electromagnetice de radiofrecvență pot genera căldură în corp și este important ca această temperatură să fie menținută la un nivel sigur.
Mai multe detalii se găsesc în documentul PDF postat mai sus. Noile instrucțiuni oferă un ghid mai bun și mai detaliat în ceea ce privește expunerea la frecvențe mari, peste 6GHz, folosite în tehnologia 5G și alte viitoare tehnologii. ICNIRP susține că dacă aceste instrucțiuni sunt respectate, tehnologiile 5G nu vor afecta sănătatea populației.
Studiul ICNIRP concluzionează că singurele efecte secundare dovedite care pot fi cauzate de câmpurile electromagnetice de radiofrecvență sunt stimularea nervoasă, schimbări în permeabilitatea membranelor celulare și încălzire.
Click aici pentru a citi un material redactat de Centrul Național de Monitorizare a riscurilor din Mediul Comunitar în privința siguranței tehnologiei 5G în România și a legislației în vigoare.
Centrul National de Monitorizare a riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) asigura coordonare specifica pe plan national a INSP conform Regulamentului de organizare și funcționare al Institutului Național de Sănătate Publică.
