„Ține-ți aroape de Trăienică”, îndeamnă Sorin Ovidiu Bălan. Vine la Piatra-Neamț să prezinte prima carte a gazetarului senior Traian Socea

A amânat el ce-a amânat, însă în cele din urmă Cuviosul nostru de la Double Horses a comis-o. Prima carte a celui mai mare gazetar din Piatra Șoimului, și singurul de altfel, se numește Incursiuni prin Regatul Natal – Calu Iapa și va fi lansată, foarte inspirat, nu atât în această zi de 9 mai, prea-plină de semnificații și la ora tradițională de ceai a unora care nu mai nimeresc ieșirea din UE, cât c-un ceas înainte de marea adunare populară de incintă organizată de PNL la ieșirea din Piatra Neamț spre Roman, pe stânga, într-o clădire poreclită sală polivalentă. Ia să fi fost Traian gazetar operativ, să-și mute fizicul până acolo – sigur trântea o relatare de intra în vibrații para-săgetătoare cioata istorică din curtea reședinței de la țară.   

Prezentarea cărții ni-l aduce în recital Domnul „Ține-ți aproape!”, adică Sorin Ovidu Bălan, gazetar de anvergură și gabarit, prieten străvechi și indestructibil al autorului, ei fiind și colegi de drupă pe timpul Școlii de Catiheți, cum alintau ei Facultatea de Ziaristică de la Ștefan Gheorghiu. Ca să fie sigur că ajunge la timp, a întins-o spre Piatra Neamț astă-noapte după ce-a ieșit din emisiunea lui Capatos.

Ca unul care-a apucat să citească volumul de povestiri, SOB mărturisea miercuri seară: „Eu nu pot să vorbesc decât de bine, sunt unul dintre personaje. Nu pot fi decât cu un gând bun, că altfel m-aș nega pe mine. Vreau să spun că sunt absolut uimit de talentul lui Traian pe care nu i l-am bănuit. Știam că este un foarte bun gazetar, un gazetar excepțional, pentru că în multe rânduri am lucrat cot la cot, am fost în studiouri împreună. N-am știut că are capacitatea asta, foarte rară, de a descrie lucrurile atât de frumos, personificându-le și însuflețindu-le. Adică, niște întâmplări de doi bani – așa cum face una o mămăligă – prind viață. E un talent excepțional. Iar întâmplările – unele dintre ele le știu, în altele chiar joc – mi le readuce în minte altfel decât le știam eu, mult mai frumoase, mult mai luminoase, mai calde”.

Lansarea de carte va reprezenta cu siguranță un prilej de a rememora întâmplări alese din decembrie 1989. Atunci a intrat pijamaua lui Socea în istoria presei nemțene. La un moment dat, în redacția săptămânalui de partid Ceahlăul, Viorel Tudose a făcut liniște și a decretat că fără Traian Socea nu scoate ziarul. Curios, nimeni nu îndrăznea să meargă după personaj. Cu vorba, nu se dădea dus de-acasă și pace. S-a înțeles repede că vedeta publicației avea un statut profesional special: dacă nu venea Revoluția, Anul Nou trebuia să-l apuce în câmpul muncii, departe de redacție. Varianta optimistă era o sancțiune exemplară pe linie de partid. Așa că s-a mers după Socea. Traian locuia undeva pe Traian, reperul fiind Fiatul 850 proprietate personală parcat în fața blocului. Omul, relaxat, aștepta în pijama. (Pentru detaliile discuției e încă prea devreme, chiar după aproape 30 de ani.) De reținut, Trăienică era cotat ca urmașul de drept al uriașului gazetar Eugen Tureschi. Ziarul a ieșit. Dar dacă nu ieșea? Dacă redacția era preluată de niște tineri cinstiți, entuziaști, radicali, dar ușor naivi? Și mai rău, dacă o preluau niște nenorociți? Oricum, până a fi Viorel Tudose ridicat la rangul de boier, liantul real al tinerilor noi gazetari s-a numit Traian Socea. Și asta nu se uită.

Viorel COSMA

Sursa: StiriNationale.EU