Stefan Razvan, domn al Moldovei de etnie rroma
Stefan Razvan, voievod al Moldovei intre 24 aprilie 1596 si 25 august 1595, este una dintre marile personalitati romanesti de etnie rroma.
Tatal sau a fost un tigan musulman din Imperiul Otoman care a emigrat la nord de Dunare, in Valahia, iar mama sa, o moldoveanca. In aceasta perioada, tiganii stabiliti in Valahia si Moldova erau robi, regula aplicandu-se imigrantilor rromi, cu exceptia celor care proveneau din Imperiul Otoman. Beneficiind de acest privilegiu, tatal sau si, mai tarziu, Stefan Razvan au ramas liberi. Stefan Razvan s-a implicat in politica, ca aliat al domnului, in momentul in care Mihai Viteazul a devenit domn al Tarii Romanesti (1593-1601).
Inainte de aceasta s-a convertit de la Islam la crestinism, fapt care a adus mânia Portii. A obtinut statut de boier si se putea lauda cu o foarte buna educatie. Mai tarziu s-a implicat in politica Moldovei, unde a fost numit ca hatman (al doilea rang in armata dupa domn), in timpul domniei lui Aron Tiranul. A condus campani ale armatei moldovene la Tighina, Chilia, Cetatea Alba si in nordul Dobrogei, ocupate de otomani.
Stefan a devenit foarte indragit in randul soldatilor si, cu ajutorul principelui Transilvaniei, Sigismund Bathory, a obtinut scaunul Moldovei pe 24 aprilie 1595. Lui Ştefan Răzvan îi sunt atribuite două tipuri de monede în sistemul groşilor, şi anume monede din argint cu valoare nominală de 3 groşi, similare monedelor poloneze din acea epocă.
Domnia sa a fost scurta, deoarece alianta polono-lituaniana nu agrea alianta lui Stefan Razvan cu Transilvania si Tara Romaneasca. Armatele aliantei au invadat Moldova in august, aducandu-l pe Ieremia Movila pe scaunul Moldovei, la cererea polonezilor. Batalia decisiva a avut loc pe campiile Sucevei, pe 3 decembrie 1595, batalie castigate de Polonia. Stefan s-a refugiat in Transilvania, dar pe drum a fost prins si tras in teapa.
