Stadiul procedurii de evaluare a impactului pentru proiectului Roşia Montana

Ministerul Mediului şi Pădurilor va propune Guvernului spre avizare proiectul Roşia Montana doar în cazul în care investitorul va respecta cele mai bune practici în ceea ce priveşte mineritul. Ministrul László Borbély subliniază că „încă de la începutul mandatului am declarat că voi propune Guvernului o hotărâre prin care să se acorde acordul de mediu doar în cazul în care voi avea siguranţa că investitorul va respecta cele mai bune practici în ceea ce priveşte mineritul, pentru a nu fi afectat mediul. Am cerut SC Roşia Montana Gold Corporation să respecte două condiţii importante: să reducă procentul de cianură până la un nivel care să nu mai fie poluant pentru natură, aşa cum se întâmplă şi în Suedia, şi să dea banii pentru renaturare, în primii ani de exploatare. Celelalte aspecte referitoare la partea economică a contractului nu se află în responsabilitatea Ministerului Mediului şi Pădurilor, ci a Ministerului Economiei, Comerţului şi
Mediului de Afaceri”, precizează ministrul László Borbély.

La nivel european, valoarea maximă admisă pentru concentraţia de cianuri disociabile în mediu slab acid este de 10 ppm. Deşi valoarea maximă admisă este de 10 ppm, Ministerul Mediului şi Pădurilor a înştiinţat Roşia Montana Gold Corporation, la mijlocul lunii august 2011, că valoarea propusă de investitor pentru concentraţia de cianuri disociabile în mediu slab acid de 5ppm la punctul de descărcare al sterilului în iaz nu poate fi acceptată şi i-a solicitat să prezinte soluţii pentru reducerea concentraţiei până la un nivel care să nu mai prezinte niciun pericol pentru mediul înconjurător.
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Roşia Montana a început în decembrie 2004, iar în iulie 2006, SC Roşia Montana Gold Corporation SA a depus Raportul la studiul de evaluare a impactului. În cadrul procedurii, s-au organizat 14 dezbateri publice în România şi 2 dezbateri publice în Ungaria în perioada 24.07.2006-29.08.2006, astfel publicul interesat având posibilitatea de a formula observaţii şi comentarii, de a fi informat şi de a participa efectiv la procedură.
În cadrul procedurii de evaluare pentru acest proiect, Ministerul Mediului a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să transmită notificări către statele posibil afectate (Ungaria, Serbia şi Muntenegru, Bulgaria, Moldova, Ucraina, Slovacia), având în vedere prevederile Convenţiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră. Ungaria a fost singurul stat care a confirmat participarea sa la procedura de evaluare a impactului proiectului Roşia Montana, celelalte state notificate răspunzând că nu vor participa.
În ianuarie 2007, Ministerul Mediului a transmis către SC Roşia Montana Gold Corporation SA observaţiile şi comentariile publicului primite în perioada de consultare publică, la care investitorul a răspuns în luna mai 2007.

În etapa de analiză a calităţii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului au avut loc 4 şedinţe ale Comisiei de Analiză Tehnică la nivel central (CAT), în prezenţa titularului de proiect, în perioada iunie–august 2007. În cadrul acestor şedinţe au fost analizate primele 4 capitole ale raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului din cele 9 capitole pe care le cuprinde.
În septembrie 2007, certificatul de urbanism depus de investitor a fost suspendat în instanţă, iar din acest motiv procedura de evaluare a impactului asupra mediului a fost stopată. Suspendare certificatul de urbanism a fost constatată şi prin hotărâre definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Timişoara pronunţată în martie 2009.
Această procedură a fost reluată, după ce în luna mai 2010, SC Roşia Montană Gold Corporation SA a depus un nou certificat de urbanism. Astfel, pe parcursul anului 2010, Comisia de Analiză Tehnică (CAT) s-a întrunit de patru ori, analizând 7 din cele 9 capitole ale raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Comisia de Analiză Tehnică este format din reprezentanţi a 12 instituţii: Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin direcţiile şi compartimentele de specialitate, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Administraţiei şi Internelor – Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Turismului, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Academia Române, Institutul Geologic al României, Administraţia Naţională „Apele Romane” şi Garda Naţională de Mediu. În ianuarie 2011, Ministerul Mediului şi Pădurilor a înaintat Ungariei atât documentele depuse de SC RMGC SA, ca urmare a solicitării Ministerului Mediului şi Pădurilor de a actualiza documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului, cât şi răspunsurile la întrebările părţii ungare primite în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră, ce s-a desfăşurat în 2006 .
Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria a transmis, în 3 august 2011, un răspuns prin care refuză realizarea proiectului Roşia Montana. Astfel, consultările cu partea ungară au luat sfârşit urmând ca, în cazul în care se va lua decizia de emitere a acordului de mediu, acesta să fie tradus şi transmis părţii ungare ca decizie finala pentru proiectul Roşia Montana, conform Convenţiei Espoo. De asemenea, la 1 martie 2011, MMP a reluat consultarea publică. În acest sens, MMP a postat un anunţ pe pagina de web a ministerului, însoţit de documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului depusă de SC RMGC SA la sfârşitul anului 2010 şi a invitat publicul interesat să formuleze propuneri/comentarii/observaţii justificate în perioada 01 martie 2011 – 05 mai 2011. În această perioadă, MMP a primit 517 propuneri/comentarii/observaţii din partea publicului pe care le-a evaluat, iar în 29 iulie 2011, a transmis SC Roşia Montana Gold Corporation SA formularul cu observaţiile şi comentariile publicului primite în această perioadă pentru a oferi răspunsuri ce vor fi analizate de Comisia de Analiză Tehnică.