Spectacol extraordinar la Piatra-Neamț: Dinu Iancu-Sălăjanu

Manifestările dedicate Zilei Universale a IEI și obiceiurilor de Sânziene s-au încheiat pe platoul Curții Domnești cu un spectacol extraordinar, marca Dinu Iancu-Sălăjanu și taraful său. Evenimentul a fost foarte bine primit de pietreni care s-au putut bucura preț de câteva zeci de minute de o muzică autentică și de o interpretare de excepție a solistului și tarafului.

DINU IANCU-SĂLĂJANU face parte dintr-un grup de interpreţi de muzică populară de mare valoare din zona Ardealului.
Botezat cu numele de Dinu Ianchis, artistul a venit pe lume în ziua de 2 iulie 1969 în localitatea Bălan, județul Sălaj.
Viitorul muzical al lui Dinu Iancu Sălăjanu a început când fratele său i-a cumpărat un acordeon.
La vârsta de 16 ani a început să cânte. Nu a avut un îndrumător, pur şi simplu îi place muzica, îi place să cânte, căci prin cântec el le poate oferi oamenilor dragostea sa faţă de ei.
Interpretul a urmat Conservatorul, secţia canto clasic, la Facultatea de Muzică a Universităţii din Oradea.
Dinu Iancu Sălăjanu a fost numit în funcţia de director al Casei de Cultură din Zalău, precum şi cel al ansamblului de cântece şi dansuri “Porolisum”.
Artistul a cântat în colaborare cu Nicolae Furdui Iancu, dar şi cu mulţi alţi interpreţi de cânt popular românesc.
Artistul a susţinut concerte în toată lumea, atât în Europa cât şi pe alte continente: a cântat în Germania, Olanda, Canada, pentru românii din străinătate.
Vorbind despre pasiunile sale, Dinu Iancu Sălăjanu spune că iubeşte vânătoarea şi sportul. A practicat fotbal şi atletism, dar nu de performanţă.
În anul 2001, Dinu Sălăjanu a lansat albumul „Omul ca şi floarea”, urmat de „Io-s fecior de Sălăjan”.
Repertoriu său cuprinde multe melodii îndrăgite de oricare dintre iubitorii de folclor din ţară: „Dragu-mi e unde-am venit”, „Doamne, cât de scurtă-i viaţa”, „Mă dusei în Prundu Sac”, „Supărată-i mândra mea”, „Omu-i ca şi floarea”, „Împarate, împarate”, „Aşa-s mâncat de străini”, „Păntr-un dor, mânca-l-ar focu’”, „Luai cal, luai căruţă”, „Cum îi frunza de la plop”, „Cine n-are dor de luncă”, „Pe mine capul mă doare”, „Strânge omul ca furnica”, „Pârâuaş cu apa rece”.