Sondaj de opinie privind percepţia asupra calităţii vieţii în 75 de oraşe europene
În martie 2010 s-a dat publicităţii raportul în urma Sondajului de opinie privind percepţia asupra calităţii vieţii în 75 de oraşe europene. Acesta s-a efectuat în cadrul Auditului urban la nivel european şi reprezintă o iniţiativă a Direcţiei Generale de Politică Regională a Comisiei Europene cu scopul de a compara calitatea vieţii între diferitele zone ale Uniunii Europene. El este repetat o dată la trei ani, penultimul fiind dat publicităţii în 2007.
Din România au fost alese pe lângă capitala ţării, Cluj-Napoca, oraş mare situat în nord-vestul ţării şi Piatra Neamţ, oraş mediu situat în nord-estul ţării.
Sondajul a fost efectuat de către firme spedializate pe eşantioane reprezentative de minim 500 de persoane (marea majoritate a eşantioanelor în anchete la nivel naţional nu depăşesc 1.500 de persoane).
În continuare sunt prezentate pasajele de text care se referă la Piatra Neamţ:
1. Percepţii privind realitatea socială
1.1 Servicii medicale, oportunităţi de angajare şi costuri ale locuinţelor
Serviciile de îngrijire a sănătăţii
Nivelul de satisfacţie a fost considerabil mai mic în multe oraşe din sudul şi estul Europei. În 10 oraşe din partea de jos a clasamentului satisfacţia privind servicii de sănătate a scăzut sub 50% şi a variat de la 34% în Burgas la 44% în Vilnius, Piatra Neamţ şi Riga. În aceste 10 oraşe, repondenţii care nu au fost deloc multumiţi de serviciile medicale furnizate de către medicii şi spitalele din oraşul lor au depăşit cu mult pe cei care au fost foarte mulţumiţi. De exemplu, 32% dintre repondenţii din Atena au răspuns că ei nu au fost deloc mulţumiţi în comparaţie cu 9% procentul repondenţilor „foarte mulţumiţi „.
Costul locuinţelor
Spre deosebire de schimbarea negativă, din 2006 până în 2009, în ce priveşte percepţia locuitorilor oraşelor cu privire la oportunităţile de a găsi un loc de muncă în oraşul lor, nu multe dintre oraşele incluse în această anchetă au înregistrat scăderi în procentul repondenţilor care au fost de acord că a fost uşor să găsească o locuinţă bună la un preţ rezonabil. Într-adevăr, într-o treime dintre oraşe, acest procent a crescut chiar cu minim 10 puncte procentuale. Cele mai semnificative schimbări în astfel de opinii pozitive cu privire la disponibilitatea de locuinţe la un preţ rezonabil au fost observate la Riga (+32 puncte procentuale), Vilnius (+28), Cluj-Napoca (+25), Piatra Neamt (+25), Valetta (+25) ), Tallinn (+23) şi Dublin (+23). Pentru mai multe detalii pe această temă, a se vedea graficul de la pagina 76.
1.3 Prezenţa străinilor şi sentimentul de siguranţă în oraş
Opinia locuitorilor din mediul urban cu privire la prezenţa străinilor în oraşul lor a fost în general una pozitivă: în 68 de oraşe (din 75), cel puţin o majoritate uşoară din persoanele intervievate, a fost foarte sau oarecum de acord că prezenţa străinilor a fost un lucru bun pentru oraşul lor.
Repondenţii care trăiesc în Luxemburg sau la Stockholm au fost cei mai de acord că prezenţa străinilor a fost benefică pentru oraşele lor: 92% şi, respectiv, 88% dintre repondenţii din aceste oraşe au fost de acord cu afirmaţia (48% şi, respectiv, 55% „foarte de acord „). În alte oraşe, precum Cracovia, Gdansk, Piatra Neamt, Burgas, Copenhaga şi Paris, repondenţii au văzut prezenţa străinilor ca fiind un lucru bun. În aceste oraşe mai mult de 8 din 10 repondenţi au fost de acrord cu afirmaţia (între 81% şi 84%).
Repondenţii se simt în siguranţă în oraş
Locul 6 din 75 – 94% răspunsuri pozitive
Ponderea repondenţilor care au răspuns că s-au simţit întotdeauna în siguranţă în oraşul lor a fost cea mai mare în Oviedo (84%). Alte oraşe în care repondenţii au fost mult mai înclinaţi să spună că s-au simţit întotdeauna în siguranţă în oraşul lor au fost Groningen (79%), Aalborg (78%), Oulu (77%), München (76%), Piatra Neamţ şi Luxemburg (ambele cu câte 73%). Nu mai mult de 1 din 20 repondenţi din oraşele menţionate s-au simţit rar sau niciodată în siguranţă în oraşul lor (între 1% şi 5%).
2. Poluarea şi schimbările climatice
2.1 Oraşe curate şi sănătoase
Locul 7 din 75 – 67% răspunsuri pozitive
Toate oraşele, în care locuitorii au fost cel mai puţin înclinaţi să creadă că poluarea aerului a fost o problemă serioasă pentru oraşul lor, au mai puţin de 500.000 de locuitori. Repondenţii din Rostock, urmaţi de cei din Groningen şi Bialystok, au negat cel mai frecvent că poluarea aerului a fost o problemă (81% în Rostock şi 75% în Groningen şi Bialystok). În Oviedo, Rennes, Newcastle, Piatra Neamţ, Leipzig şi Aalborg, aproximativ două treimi dintre repondenţi au contestat puternic sau oarecum faptul că poluarea aerului a fost o problemă (între 64% şi 69%).
Oraşul este curat
Locul 2 din 75 – 96% răspunsuri pozitive
În Oviedo, Piatra Neamt şi Luxemburg, aproape toţi repondenţii au fost de acord că au trăit într-un oraş curat (96%-97%). Cu toate acestea, în mai mult de o treime din oraşele chestionate mai puţin de jumătate dintre repondenţi au fost de acord că oraşul lor a fost un oraş curat. Proporţii mai mici au fost înregistrate la Palermo, Budapesta, Sofia şi Atena; mai puţin de o şesime din persoanele intervievate în aceste oraşe au fost oarecum sau foarte de acord că au locuit într-un oraş curat. Aproape 6 din 10 repondenţi din Palermo, Sofia şi Atena au contestat puternic faptul că oraşul lor ar fi fost un oraş curat.
Interesant, oraşele care au fost descrise de către locuitorii lor ca fiind curate au fost, de asemenea, cele unde un procent mai mare s-a simţit întotdeauna în siguranţă. De exemplu, mai mult de 9 din 10 repondenţi din Piatra Neamt, Luxemburg şi München au declarat că au locuit într-un oraş curat şi aproximativ trei sferturi dintre ei s-au simţit întotdeauna în siguranţă acolo. Pe de altă parte, mai puţin de o şesime din repondenţii din Atena şi Sofia au descris oraşul lor ca un oraş curat şi doar cu puţin mai mult – circa o cincime – s-au simţit întotdeauna în siguranţă în ele.
Oraşul este un loc în care este sănătos să trăieşti
Locul 3 din 75 – 97% răspunsuri pozitive
Privind atât la nivelul perceput de poluare a aerului, cât şi la percepţiile privind faptul dacă un oraş a fost un loc sănătos în care să trăieşti, din nou, există similitudini: aceleaşi oraşe au apărut în partea superioară sau inferioară a clasamentelor. Coeficientul de corelaţie dintre aceste două variabile la nivel de oraş a fost de 0.765 – o corelaţie puternică. Rostock, Groningen, Bialystok, Oviedo, Rennes şi Leipzig au fost oraşe cu unele dintre cele mai înalte procente din persoanele intervievate care nu au fost de acord că poluarea aerului este o problemă. În aceste oraşe, repondenţii au fost de asemenea printre cei mai puternic de acord sau oarecum de acord ca orasul lor a fost un loc sănătos în care să trăieşti: 97% în Rostock şi Groningen, 96% în Oviedo, 94% în Bialystok, 93% din Rennes şi 92% în Leipzig. Repondenţii la Piatra Neamt, Braga, Bordeaux, Luxemburg, Malaga şi Hamburg au fost şi ei de acord cu această afirmaţie (între 92% şi 97%).
3. Serviciile administrative şi cheltuielile oraşului
Oraşul îşi cheltuie resursele într-un mod responsabil
Locul 3 din 75 – 65% răspunsuri pozitive, 20% Nu ştiu/nu răspund
Într-o treime din oraşele acestui studiu (24 din 75), cel puţin o majoritate uşoară dintre repondenţi credeau că oraşul lor a cheltuit resursele într-un mod responsabil. Persoanele intervievate din Luxemburg, Bordeaux şi Piatra Neamţ au fost cel mai frecvent de acord cu acest lucru (69%, 67% şi respectiv 65%). În ultimul oraş numit, repondenţii au fost foarte de acord în proporţia cea mai mare că resursele au fost cheltuite într-un mod responsabil (35% faţă 15% şi 17% în cazul Bordeaux şi Luxemburg).
Satisfacţia faţă de spaţiile publice – pieţele şi zonele pietonale
Locul 9 din 75 – 90% răspunsuri pozitive
Multe din oraşele aflate în partea superioară a clasamentului (în care majoritatea repondenţilor au fost mulţumiţi cu pieţele şi zonele pietonale) sunt situate în ţări nordice şi vest-europene – cum ar fi Groningen şi Malmo (vezi mai sus), Aalborg, Stockholm şi Strasbourg. Una dintre cele mai notabile excepţii, aflată la limita superioară a clasamentului, a fost Piatra Neamt, unde 46% dintre repondenţi au fost foarte mulţumiţi, iar 44% destul de mulţumiţi cu spatiile publice ale oraşului lor.
Puteti vedea si o prezentare aici.
