Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului

Sfântul Apostol Marcu, unul dintre cei patru evangheliști, este pomenit în calendarul creștin ortodox în 25 aprilie.
Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu s-a născut în Cirene, în Vestul Africii, părinții săi fiind iudei. A fost educat în cultura greacă și ebraică.

Sfântul Apostol şi Evanghelist Marcu este cel care l-a însoţit pe Sfântul Apostol Pavel şi pe Barnaba, vărul său, în prima călătorie misionară. După ce a mers cu Barnaba în Insula Cipru, Marcu l-a însoţit iarăşi pe Pavel la Roma.

Acolo s-a întâlnit cu Sfântul Apostol Petru şi, după ce l-a ascultat predicând, a scris Evanghelia care îi poartă numele. Potrivit tradiţiei, Marcu a înfiinţat Biserica din Alexandria, unde a fost episcop. Se crede că a murit ca martir în timpul sărbătorilor de Paşti, fiind scos din catacomba în care săvârşea Sfânta Liturghie, legat cu funii şi târât prin oraş.

Sfântul Evanghelist Marcu este întemeietorul şi ocrotitorul Patriarhiei Alexandriei. Semnul distinctiv al Sf. Marcu, leul, se află pe blazonul patriarhiei, pentru a arăta originea apostolică a creştinismului din această parte a Africii. Alexandria este una din cele cinci patriarhate antice ale Bisericii Creştine, membră a „Pentarhiei”, ocupând locul al II-lea după Patriarhia Ecumenică.

Tot astăzi, se face și pomenirea Sfântului Cuvios Vasile de la Poiana Mărului, născut în 1692, în localitatea Poltava din Ucraina. A venit în Ţara Românească pe vremea lui Constantin Brâncoveanu şi a Mitropolitului Antim Ivireanu, când viaţa bisericească şi culturală a Ţării Româneşti era la apogeu. Împreună cu ucenicul său, ieroschimonahul Mihail şi cu alţi călugări, a intrat în obştea Mănăstirii Dălhăuţi (aproape de Focşani) unde a rămas 20 de ani. A fost hirotonit preot şi, la scurt timp, a fost numit stareţ, la nici 30 de ani.
După ce a înfiinţat mănăstiri în Buzău şi Vrancea, Vasile s-a stabilit la Mănăstirea Poiana Mărului. A fost părintele duhovnicesc al lui Paisie de la Neamţ.
De numele Sfântului Vasile de la Poiana Mărului se leagă existența isihasmului românesc. A fost un bun cunoscător al scrierilor patristice și postpatristice, din care a făcut anumite traduceri. A trecut la Domnul la 25 aprilie 1767. Datorită vieţii sale sfinte, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul sfinţilor, în anul 2003.