Serbarea Liceului „Petru Rareş”

La 27 noiembrie 1928, Liceul de Băieţi „Petru Rareş“ din Piatra-Neamț serba 59 de ani de la înfiinţare.

La eveniment au participat, pe lângă cadre didactice, elevi și părinți, diverse personalități ale orașului: dna. Săvescu, directoarea Şcolii Normale, cu dl. Săvescu, prefectul Duţu Isăcescu, colonelul Iordănescu, Nicu I. Ioaniu, viitorul primar al oraşului, inginerul Daniel Clain, avocatul Vasile C. Șoarec, părintele Constantin Matasă.

„Vechimea lui, de 59 ani, arată paternitatea culturală exercitată de liceu asupra tuturor intelectualilor oraşului şi judeţului nostru, care şi-au însuşit cunoştinţele şi au primit educaţia în incinta sălilor lui de clase. De aceea, sărbătoarea liceului mişcă şi impresionează, trezeşte amintirile copilăriei în atîtea serii de elevi, acum oameni în vîrstă alţii bătrîni, care s-au perindat pe băncile liceului.”, se menționează în ziarul „Avîntul“, anul 1928.

Din ziarul Avîntul mai aflăm că sala de festivităţi liceului a fost modernizată: „Sala de festivităţi, reînnoită şi adaptată noului scop cerut de cursul vremii — teatru şi cinematograf — cu galerii pentru elevi, cu scenă încăpătoare pentru artişti şi producţii artistice, cu parchet pe jos şi mobilier nou, comandat din altă localitate, datorită numai spiritului gospodăresc al vrednicului director dl. Grig Capşa, lasă cea mai plăcută şi mai frumoasă impresie.”

Serbarea se deschide la ora 11:00, cu marşul „Cîntaţi băieţi“, intonat de orchestra liceului, urmat de discursul directorului Capşa: „Cuvîntarea ocazională este ţinută de dl. director Gr. Capşa, care face istoricul liceului de la înfiinţarea lui din anul 1869, cu doi profesori şi 30 de elevi, pînă azi. Arată fazele prin care a trecut, atîrnarea lui de comună, apoi de stat, funcţionarea lui ca gimnaziu, apoi transformarea în liceu, construirea localului, adausul aripilor, adausul claselor divizionare, numărul elevilor şi noul program cu 7 clase. Vorbeşte despre lupta desfăşurată pe terenul cultural al minorităţii, în special în Transilvania, unde, sub regimul unguresc, cele 3 milioane de români aveau numai 4 licee şi 2 gimnazii, cu trei şcoli civile, faţă de 100 licee ale ungurilor, la o populaţie de 1 milion de unguri şi 50 de licee la 250.000 de şaşi şi, cum după război, liceele de stat ungureşti au trecut sub conducerea statului român, iar liceele româneşti din 6 au ajuns la 66, iar şcolile civile din 3 la 33, proporţii totuşi inferioare minorităţilor în comparaţie cu numărul populaţiei. Se adresează elevilor şi le arată datoria mare ce le revine, ca nouă generaţie, de a păstra neştirbit patrimoniul sfînt, cucerit cu jertfe mari de înaintaşii lor, de a învăţa şi a da ascultare profesorilor, deducînd tăria unui popor din forţă sufletească cultivată şi dezvoltată prin şcoală, cea mai puternică pîrghie de înălţare a unui neam.”

Producţiile artistice au fost la înălţime, corurile şi orchestra aflate sub bagheta „dibaciului și de neîntrecutul dirijor”, dl. profesor de muzică Alberto Cirilo, au întrecut toate aşteptările: „Toată lauda organizatorului acestor producţii şi elevilor care s-au produs. Şi recitările au contribuit nu mai puţin, la distrarea publicului şi la înălţarea lui sufletească. (…)satira „Ieri şi azi“, recitată de elevul Comănescu din cl. V, a stîrnit apaluze frenetice, ca şi recitările elevilor Mihăilescu, Popa D. şi Dandescu, precum tot atît de încântător a fost solo de vioară de elevul Blum.”

La gustarea servită după serbare au mai luat cuvîntul dl. inginer Daniel Clain și dl. colonel Iordănescu, care au adus mulţumiri directorului Capşa, pentru zelul depus în educaţia tineretului şcolar.

sursa: Istoria monografică a orașului Piatra-Neamț, Verșescu Gheorghe, 1971 (extras din ziarul „Avîntul”)