Se repetă istoria (?) După 103 ani, noi tot cu „botnița” pe față sperăm să învingem un inamic nevăzut

0
Sursa Foto Los Angeles Times

Gripa spaniolă, care a debutat în anul 1918, a infectat aproximativ 500 milioane de oameni, adică un sfert din întreaga populație a lumii la acea vreme, în trei valuri de infectare. Acest tip de gripă a curmat între 50 și 100 de milioane de vieți până în anul 1920.

Cercetătorii în domeniul virusologiei cred că „gripa spaniolă” era, la origine, o gripă aviară. Suferind o serie de mutaţii, ea ar fi trecut pe neaşteptate bariera biologică de la păsări, la om. Purtată în jurul lumii de mişcările de trupe din ultimele luni ale Primului Război Mondial, gripa spaniolă a „măturat” planeta în trei valuri succesive. În anul 1918, populaţia mondială se ridica la aproximativ 1,8 miliarde de oameni, o treime suferea de această boală care afecta în special o anumită categorie de vârstă (tinerii). Să fie asta o simplă coincidență?

Gripa spaniolă se manifesta uneori subit, fulgerător, iar bolnavul era cel mai contagios cu una-două zile înainte de prima prezentare a simptomelor. Aşadar atunci când un membru al familiei cădea brusc din picioare, toţi ceilalţi ştiau aproape sigur că sunt, la rândul lor, infectaţi. Dacă treceai cu bine prin boală, atunci ţi se mai rezerva, totuşi, o ultimă cruzime. Ştim că virusul provoca o inflamare a nervului optic, astfel încât, chiar şi vindecat, pacientul nu mai putea percepe culorile la fel de pronunţat ca înainte: toate nuanţele şi tonurile lumii îi păreau şterse, spălăcite, bătând în cenuşiu.

Apoi mai era şi aspectul neuro-psihologic al maladiei: o depresie profundă îl însoţea, adesea, pe convalescent pe drumul recuperării, exact cum se întâmplă și în zilele noastre la pacienții cu coronavirus.

Totuși, de atunci și până astăzi au trecut mai bine de 100 de ani, tehnologia a evoluat, metodele de tratament au evoluat și ele, însă pandemia de coronavirus ne-a prins tot cu garda jos.

Dacă în ecele timpuri, singurul tratament pentru combaterea acestei maladii era clasica Aspirină, astăzi deși avem atâtea posibilități, încă suntem depășiți de situație, încă pierdem oameni dragi dintre noi, încă se înmulțesc cazurile, cu toate că se impun cu forța atât de multe restricții ce ne iau dreptul la libertate.

O istorie impresionantă despre modul în care a fost gestionată criza pandemiei de gripă spaniolă în LA în urmă cu 103 ani, ne este dezvăluită de cotidianul Los Angeles Times.

Chiar și acum un secol, purtarea măștilor de protecție părea, în viziunea locuitorilor din LA, metoda de a scăpa de riscul infectării. Ei bine, spre surprinderea tuturor, n-a fost chiar așa.

Din mai multe motive, cei care conduceau pe atunci Consiliul Municipal au refuzat petiția (cu 700 de semnături) prin care rezidenții cereau cu disperare obligativitatea purtării măștilor de protecție.

Timp de peste un secol, istoricii și oficialii din domeniul sănătății s-au minunat de modul în care Los Angeles a suportat așa-numita gripă spaniolă mai bine decât majoritatea marilor orașe americane. Cea mai mare parte a meritelor îi revine comisarului pentru sănătate al orașului, Dr. Luther Powers, care a ordonat închiderea timpurie a afacerilor și a școlilor pentru a aplana curba, în timp ce alte zone metropolitane nu au făcut acest lucru.

În 2007, Alexander Navaro, un istoric medical de la Universitatea din Michigan, a declarat că zonele care au folosit metode non-farmaceutice – carantinare, distanțare socială, purtarea obligatorie a măștilor de protecție – au trecut mai ușor prin valurile gripei spaniole.

Chiar și când purtarea obligatorie a măștilor părea un lucru iminent, oficialii din LA nu au dorit să impună oamenilor acest lucru, ci mai degrabă să îi facă să o poarte prin puterea exemplului propriu, astfel oamenii au început să poarte din ce în ce mai des „botnițele” pe seama cărora se amuzau până atunci.

În urma acestui rezultat, oficialii au decis să se consulte public cu cetățenii în ceea ce privește purtarea măștilor, moment în care au primit ca răspuns din partea lor acea petiție semnată încă de la început, prin care 700 de oameni cereau purtarea măștii.

Cu toate acestea, oficialii s-au răzgândit din nou și au lăsat lucrurile să decurgă la fel ca până atunci. Ținând cont de faptul că nimeni nu putea dovedi că într-adevăr această măsură va ajuta la împiedicarea răspândirii virusului, ba dimpotrivă, ar afecta starea de sănătate a celor care se supun.

Totuși, făcând o comparație cu situația actuală a întregii omeniri cu privire la măsurile restrictive, ce putem spune, sunt bune sau sunt doar mituri?

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate