Scenarii – pe unde ar putea intra rușii în România în caz de război

Oficialii din Ucraina spun că pregătirile Rusiei sunt aproape gata și, printre altele, 130.000 de soldați așteaptă doar un semn din partea lui Vladimir Putin pentru a lansa un atac. Șeful diplomației americane spune că orice atac se poate desfășura într-un „termen foarte scurt”, dar îi cere președintelui rus, Vladimir Putin, să aleagă „calea pașnică” pentru rezolvarea crizei.

Autoritățile ucrainene susțin că Rusia „aproape a finalizat” operațiile privind concentrarea de forțe ce ar putea fi folosite într-o ofensivă împotriva Ucrainei. Potrivit unei evaluări a ministerului ucrainean al Apărării, Rusia a comasat la graniță aproape 130 de mii de militari. De asemenea, raportul mai arată că numărul zborurilor ruse de recunoaștere de-a lungul graniței ucrainene s-a triplat față de anul trecut, transmite Antena 3.

Potrivit experților, dacă toate căile diplomatice eșuează, există mai multe scenarii care trebuie luate în calcul. Potrivit lui Tim Marshall, un jurnalist expert în geopolitică există patru scenarii.

„Dacă va fi o invazie, există patru scenarii. Ocuparea şi anexarea totală a regiunii Donbas. Apoi, să urce din Crimeea şi să unească tot acest teritoriu, ca zona tampon să fie mai mare. Apoi, de acolo, să meargă de-a lungul Mării Negre până la Odessa, care este un oraş în care se vorbeşte limba rusă.

Astfel, anexează întreaga coastă şi taie accesul Ucrainei la mare. Dar cea mai ambiţioasă mişcare, dincolo de scenariile preliminare, ar fi să aducă trupe în Belarus, ţară prietenă a Rusiei. Apoi să coboare din Belarus, prin mlaștinile Pripet, care sunt îngheţate iarna, şi să încercuiască capitala Kiev”, a declarat acesta.

Fără sprijinul NATO, România ar pierde bătălia cu Rusia în mai puțin de o zi, iar infrastructura deficitară a țării noastre ar împiedica forțele aliate să intervină în timp util. Aceasta este concluzia scenariului de război “Poarta Focșani”, una dintre posibilele variante privind posibile agresiuni ale Rusiei asupra flancului Estic al NATO, dezbătute de think-tank-ul american CEPA, conform publicației Europa Liberă.

Problema principală a României este lipsa infrastructurii, au concluzionat participanții la discuția despre posibilele invazii rusești ale Europei. Phillip Petersen, coordonatorul scenariului “Poarta Focșanilor”, a explicat că “România trebuie să investească în infrastructură, lucru care nu se întâmplă”.

Așa se explică, în parte, și preocupările UE și SUA de a dezvolta cât mai rapid o rețea de autostrăzi și căi ferate care să ajungă de la Marea Baltică la Marea Neagră. Generalul Ben Hodges a menționat că șansele de reușită ale NATO țin de “capacitatea de întărire rapidă, care se bazează pe mobilitatea militară de a mișca echipamente și militari peste râuri, poduri sau munți, totul în timp ce protejezi infrastructura critică în fața vulnerabilităților cibernetice. Această mișcare are loc de-a lungul unor distanțe vaste, cu multiple treceri de frontieră și pe infrastructura mai multor state-gazdă. Și cel mai important, are loc pe timp de pace, înainte ca o criză să fie oficial declarată”.

Vorbind strict despre scenariul românesc, Hodges a adăugat că “s-a concentrat pe faimoasa Poartă a Focșanilor și asupra reliefului foarte dificil, obstacolelor puse de munții Carpați și apoi de fluviul Dunărea, care este un obstacol, dar și ceva care ne ajută“.

Conform studiului făcut de New Strategy Center din România și Centre for the Study of New Generation Warfare, citat de Europa Liberă, aliniamentul de apărare numit “Poarta Focșanilor” este “unul dintre cele mai critice terenuri militare operaționale din România. Servește pe post de pâlnie dinspre nord și creează un câmp de luptă propice tancurilor. Totuși, în circumstanțele potrivite, poate deveni o capcană operațională care lasă puține posibilități de scăpare”.

Prin această “poartă” tancurile rusești venind din Est pot ataca direct Bucureștiul și apoi să se reverse în toată regiunea Balcanilor. În sens invers, un atac aici ar asigura pătrunderea dinspre Sud către Centrul Europei.

Studiul nu oferă motive de optimism în acest moment: „Forțele curente ale României, în ciuda determinării și curajului, nu vor putea să respingă atacul inițial al inamicului, atât din direcția Moldovei, cât și a unei operațiuni de coastă.

– Forțele Navale românești și bateriile de coastă s-au dovedit cu mult în urma a ceea ce le-ar face relevante operațional, în termeni de performanță, și ar beneficia foarte mult de pe urma achizițiilor planificate pentru rachete și radare.

– Forțele Aeriene s-au dovedit incapabile să bată operațiunile aerospațiale «roșii» și să se constituie într-un factor în bătălia terestră, în prima zi de luptă. Artileria «roșie» a avut o asemenea rază de acțiune și capacitate, încât a lovit forțele terestre române fără să sufere foc de contrabaterie și să fie determinate să își schimbe pozițiile de tragere“.

Din nou, n-ar fi vorba despre o noutate în aceste concluzii ale primului scenariu. În Primul Război Mondial, armatele române au trăit exact aceeași dramă, în campania din toamna lui 1916. Cu artilerie depășită, puține mitraliere, fără grenade și mortiere, fără sprijin aerian, trupele române au fost măcelărite și învinse în ciuda eforturilor supraomenești depuse de soldați.

Presa americană a semnalat faptul că, într-un eventual conflict militar între Rusia și Ucraina, Flota rusă din Marea Neagră (FRMN) va juca unul dintre rolurile principale, în special prin componenta de submarine a acesteia. Astfel, submarinele vor ajuta Rusia să învingă Ucraina, acestea reprezentând principalul avantaj față de Marina ucraineană.

Generalul (r) german Heinrich Brauss, fost adjunct al secretarului general NATO pentru politici de apărare și planificare, a explicat la dezbaterea organizată de CEPA că Marea Neagră și România sunt una dintre cele trei regiuni cele mai vulnerabile la un eventual atac din partea Rusiei.

„Regiunea baltică este o îngrijorare specială. Statele baltice și Polonia au granițe comune cu Rusia, Moscova are acolo forțe masive, superioare și foarte rapide, care pot amenința aceste state aliate în câteva zile. Acești aliați trebuie să poată fi întăriți rapid de forțe SUA și europene. Sunt mai multe regiuni și mai mulți aliați situați pe flancul estic al NATO, care s-ar afla în pericol, în cazul unei crize cu Rusia. Din nordul Norvegiei, la regiunea Mării Baltice și cea a Mării Negre. De aceea, NATO trebuie să fie flexibil și agil, pentru a se asigura că are forțele necesare la locurile potrivite și la timpul potrivit, prin întăririle rapide”, a spus generalul german.

Efortul NATO și al UE de a-și îmbunătăți mobilitatea militară ar aduce câștiguri strategice României, a mai arătat generalul Brauss, care însă a recunoscut că deocamdată concentrarea atenției este pe zona statelor baltice și a Poloniei, care au granițe comune cu Rusia și unde și Moscova are concentrată de asemenea atenția.

Este posibil ca Rusia să încerce să „rezolve” şi Republica Moldova cu ocazia invaziei Ucrainei. Nu poate aştepta ca actuala conducere de la Chişinău, pro occidentală, să ducă ţara în NATO, sau să ceară protecţia teritoriului său de către „fraţii” români, de către Armata Română, adică tot de NATO. Sau să se unească cu România, cu argumentul pericolului rusesc.

Nu este clar până unde merg scenariile experţilor militari ai NATO. Posibil până la intrarea Armatei Române în Republica Moldova cu scopul de a-i apăra teritoriul în faţa posibilei invazii ruseşti. Sau până la a „ajuta” unirea rapidă a Republicii Moldova cu România.

O astfel de situaţie militară, deloc exclusă, ar trece conducerea României la Cotroceni, la CSAT. Iohannis şi CSAT ar declara Starea de Urgenţă şi vor conduce discreţionar România. Va fi mai bine, va fi mai rău? Nu este clar acum. Dar această ipoteză nu poate fi exclusă.

Policy-Paper-Focsani-Gate